Ma bucuram nespus cand se apropia Sarbatoarea Pastilor, din mai multe motive. In avangarda lor venea Duminica Floriilor, cand urma sa primim papuci sau sandale noi si un viganau (rochie) nou-nout, ce urma sa fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastra de atunci, care locuia la cateva case mai sus de noi.
Nu erau pe vremea aceea la Sulmedhi (Ulmeni) bolduri cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baia Mare nu ne duceau parintii, ca sa ne targuiasca (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Candva Ulmeniul se afla in raionul Cehu Silvaniei.
Si apoi, odata cu Pastele viniea si primavara impreuna cu… coptaturile si alte bunataturi. Cand eram copil si preot in sat era Emil Negrutiu, slujba de Paste se facea seara. Abia de un timp se face la miezul noptii. Imi placea seara, fiindca nu eram obisnuita sa umblu noaptea. Dupa slujba de Inviere, primeam pasca (pasti) care era facuta din prescura, coapta in cupor de catre gospodine – insemnata cu prescuricerul – taiata marunt si inmuiata in vin. Primeam cate o fingie (ulcica) si luam pasca in cele trei zile ale sarbatorii, dupa ce rosteam de trei ori Cristos a Inviat! Dar pentru a primi pasca, bineinteles pe stomacul gol, trebuia sa ne spalam in lavoarul de metal, in care bunica sau mamica asezau o urzica, un ou rosu si un banut. Urzica urma sa te faca aspru, harnic. Oul simboliza Pastele, iar banutul aspiratia spre mai bine sau… poate…avea semnificatia banutului dat la Marea Trecere.
Dar pana sa ajungem la ziua bunatatilor de Paste, trebuia sa trecem prin purgatoriul pregatirilor din Saptamana Mare si prin postul care la copii era doar vineri. In Vinerea Mare era post si ajun. Maturii tineau tot postul.
Preparate pentru Paste
De Paste pregateam nelipsita salata de boeuf, din legume si pieptul gainii fierte pentru levesa, levesa pe gaina de casa. Carnea si legumele urmau sa fie fripte cu ai (usturoi) si cu oloi. Cand am avut oi, faceam mielul umplut cu maruntaie si oua fierte, taiate cubulete. In umplutura se puneau pe diagonala si oua fierte, intregi, in asa fel incat, atunci cand mielul urma sa fie taiat felii, sa se aiba in perspectiva si galbenusul, ca un simbol vesel al soarelui. Se stie ca pe vremea aceea galbenusurile aveau culoarea galben-portocaliu. Umplutura era unsa cu unsoare de porc si impanata cu slanina crestata si apoi introdusa in cuptor, dupa ce se scoteau painea si cozonacii. De obicei, inainte de Pasti erau unii sateni care taiau porci si vindeau carnea. Asa ca faceam si flechene (gratare) de porc, in tepse (tava), tot in cuptor. Nu lipseau pirosthile (sarmalele), fara de care nu putea sa fie nicio sarbatoare lasata de Domnul.
De Paste nu se faceau atat de multe coptaturi ca la Craciun, deorece nu erau frigidere si ele se stricau repede. Nu lipsea sucitura (cozonacul) cu nuci, branzoicile, cornutaii cu silvoit, framantati cu unsoare si un strop de lapte acru si coptatura cu mosina. Din categoria coptaturilor domnesti legate cu ata – odata devenite domnisoare trebuia sa asteptam udatorii, baietii care ne stropeau cu parfum, ca sa nu ne vestejim – nu lipseau prajitura-televizor, foile cu sale-cale (amoniac), foile framantate cu bulion si coptatura turnata cu cacao. Bineinteles, participam cu totii la concursul: cine are parte de oul magic, care sa poata sparge cat mai multe oua rascoapte, tocmai bune pentru ranza hamnisitilor.
Va urez Paste fericit,alaturi de cei dragi!
FLORICA BUD este scriitor, co-autor la “Mancaruri de altadata”. Alte titluri: “Barbatul care mi-a ucis sufletul intr-o joi”( Premiul ASB, 2005), “Mariatereza sunt eu” (Premiul Cartile Anului, 2008) si volumele de poeme “Pierd monopolul iubirii” si “Crucificat intre paranteze” (premiul revistei “Nord literar”, 2010; premiul Academiei Internationale “Il Convivio” din Sicilia).
Vezi si:
http://www.tabu.ro/interdictii-inainte-de-paste/
http://www.tabu.ro/mentine-ti-silueta-de-paste/