Canalul cultural franco-german ArteTV a lansat recent un documentar fascinant despre cele două mari romane vizionare ale secolului al XX-lea. În chip tulburător, distopiile din 1984 și Minunata lume nouă își găsesc ecoul, mai mult ca niciodată, în societățile pandemice de astăzi.
George Orwell și Aldous Huxley sunt considerați a fi scriitorii a două dintre cele mai importante romane science-fiction din toate timpurile, însă societățile descrise în 1984 și Minunata lume nouă ne apar mult mai aproape de realitatea zilelor noastre decât de vreo ficțiune.
În mai puțin de o oră, documentarul realizat de Philippe Calderon și Caroline Benarrosh reușește să traseze un foarte fin paralelism între lucrările și viețile celor doi romancieri, explicând cu precizie atât diferențele care îi separă în gând și în faptă, cât și elementele comune ale viziunilor lor.
Ce-ar fi fost dacă…
Aldous Huxley 
George Orwell
Dacă Aldous Huxley și George Orwell ar fi scris împreună o operă, rezultatul ar fi fost, fără îndoială, o uimitoare frescă a lumii contemporane. Cele două metode de control al populației surprinse de ei ar fi fost contopite într-o sinteză redutabilă. Subjugarea unei societăți prin plăcere sau cu ajutorul unui sistem represiv? De ce nu ambele variante în același timp? Până la urmă, această complicitate literară n-ar fi fost imposibilă…
Același ethos
Cei doi scriitori s-au aflat unul în preajma celuilalt pentru o bună bucată de vreme. La finele anilor 1910, întâlnirea s-a produs în „matricea elitei engleze” de la Eton College.
Unul vorbea de la catedră, iar celălalt nota ascuns în spatele unui pupitru. Huxley era groaznicul profesor de franceză al lui Orwell, care grație unei burse, tocmai fusese primit în acest creuzet artistocratic pe care sufletul său rebel nu-l gusta deloc.
Nu încape îndoială că experiența de la Eton i-a influențat și inspirat pe amândoi atunci când și-au conceput lucrările. Eton era o lume închisă, imuabilă și ierarhizată pe caste care dizolvau orice posibilitate de eschivare de la destinația socială.
S-au cunoscut, s-au admirat, apoi s-au certat. Toată originalitatea și forța acestui documentar difuzat pe ArteTv și intitulat foarte sobru George Orwell, Aldoux Huxley: 1984 sau Minunata lume nouă, ne face să urmărim traiectoriile încrucișate ale acestor doi vizionari, care ne-au tras câteva semnale de alarmă.
La antipod
Dacă s-ar fi regăsit în viziunile lor negre asupra viitorului, neînțelegerile dintre ei ar fi fost profunde. Stilurile de viață precum și cărțile lor exprimă aceste antagonisme. Uman, ei se situau la poli opuși. Huxley era un dandy elegant, a cărui critică era perorată din confortul societății. În dulcea zonă mediterană își găsea răgazul și refugiul perfect pentru a scrie.
Orwell sau Eric Arthur Blair, pe numele său real, era un jurnalist obișnuit cu lumea mahalalelor și a oamenilor simpli, un veșnic revoltat pe care revoluțiile l-au primit în sânul lor. Când se izola ca să scrie, o făcea în cel mai auster cadru, undeva pe insula Jura.
Viziunile lor sunt divergente. Pe de o parte, Huxley prezintă o civilizație a plăcerilor, guvernată de știință și tehnologie. El interoghează locul individului într-o societate de consum. Cu alte cuvinte, control prin confort. Pe de altă parte, Orwell imaginează o societate totalitaristă de coșmar, ai cărei cetățeni se află sub constanta supraveghere a lui Big Brother.
Critică din rațiuni impure
Orwell va face o critică acerbă a romanului fostului său profesor. Pentru el, cu Minunata lume nouă, Huxley face „o bună caricatură a unei utopii hedoniste, genul de eveniment care ar fi fost posibil și, în același timp, iminent înaintea apariției lui Hitler, dar care nu are legătură cu viiitorul, din felul în care o desenează”.
Huxley nu îi va răspunde, dar îi va scrie lui Orwell, când acesta din urmă îi va trimite un exemplar al romanului său, 1984. Ultimele cuvinte din scrisoarea lui Huxley rezonează astăzi într-un mod straniu: „Setea de putere poate să fie la fel de bine satisfăcută sugerându-i poporului să-și iubească servitutea, mai degrabă decât bătându-l și flagelându-l pentru a se supune.” Orwell va apuca să citească răspunsul lui Huxley înainte de a muri, la 46 de ani și la doar un an după publicarea operei sale.
Monstrul hibrid
Confruntând viziunile „lumii de după” ale lui Aldous Huxley și George Orwell, precum și viețile celor doi scriitori, acest documentar arată felul în care teme din operele lor precum manipularea limbajului și falsificarea istoriei se regăsesc printre problemele și mizele lumii contemporane. În acest sens, lumea de astăzi ne apare ca un monstru hibrid născut de imaginația amândurora.
Atât clarificările oferite de analizele critice ale scriitorilor (Boualem Sansal) și filosofilor (Cynthia Fleury), cât și mărturia emoționantă a fiului adoptiv al lui George Orwell, Richard Blair, găsesc oportună revizitarea acestor autori într-o lume a consumului excesiv, a camerelor cu recunoaștere facială, a rețelelor sociale sau chiar a unor afirmații ca cea a lui Donald Trump: „Ce vedeți și ce citiți nu este adevărul.”
Documentarul este disponibil în limba franceză. Există o variantă dublată în limba germană, precum și subtitrări în italiană, spaniolă sau poloneză.
George Orwell, Aldoux Huxley: 1984 sau Minunata lume nouă poate fi urmărit gratuit pe ArteTV până pe 18 februarie 2021.