Monden fără cancan

Ceva e-n neregulă cu Monden.info. Că e o publicație online despre muzică e limpede: poți să asculți primul extras de single de pe noul album al Leonei Lewis, să citești un interviu în exclusivitate cu băieții de la Paraziții, să vezi fotografii de la filmările noului videoclip Deepside Deejays, să-ți faci planuri de mers la concerte. Problema e cu mondenul din titlu: blogul ține parcă dinadins să ocolească acele mici detalii care fac viața publicațiilor de monden – și a cititorilor lor – mai frumoasă. Nu găsești nici bârfe suculente, nici zvonuri de scandal, nici fotografii furate paparazzește cu vreun chilot ițit de sub o fustă de cântăreață. Curată ciudățenie.
Încă de la lansarea din primăvara lui 2007, blogul a avut o misiune clară: să fie despre muzică și-atât, pentru oamenii interesați de muzică și-atât. Asta a fost ambiția Cristinei Chipurici – „Pyuric“ pentru internauți și oamenii din industria muzicală românească –, care la 21 de ani coordonează cea mai citită publicație online de muzică din România. Bucureșteanca, pe atunci studentă la jurnalism, cochetase cu meseria de reporter de monden într-un stagiu de practică la o televiziune (s-a lămurit rapid că abordarea tradițională nu e de ea), cunoștea artiști din muzica românească de pe forumuri și bloguri și scria despre ei pe blogul personal. La un workshop despre blogging l-a cunoscut pe Bobby Voicu, antreprenor online, care deținea domeniul monden.info și i-a dat mână liberă să-l construiască cum vrea ea. Iar ea voia să demonstreze că poți să scrii despre muzică și monden și să ai succes, și fără bârfe și cancanuri.
Că poate fi o afacere profitabilă s-a confirmat în 2008, când Monden.info a fost cumpărat de antreprenorul online Orlando Nicoară, devenind primul blog tranzacționat din România. S-a confirmat și că există o nevoie de informații documentate, prezentate echitabil: e cel mai citit și comentat blog românesc de muzică și a adunat zeci de videoclipuri, melodii și interviuri în exclusivitate. Pyuric, care pe lângă scris și coordonat o echipă de cinci oameni face și un master online în music business la Bercley College of Music, se miră în continuare că a prins.
Artiștilor le place Monden.info la nebunie, spune ea. S-au oferit să scrie și ei, comentează. Dacă vor să promoveze un clip sau o melodie, știu că acolo e locul. Au încredere și în cititorii blogului – oameni pasionați de muzică –, și în cei care-l scriu. Dacă la evenimente reporterii de tabloid sunt oamenii răi, de care trebuie să fugă, râde Pyuric, noi suntem prietenii lor. Åžtiu că n-o să scriem orice căcat despre ei.
Prietenia cu artiștii nu are însă de-a face cu obiectivitatea. Dacă unul dintre ei lansează o piesă nașpa, spune ea, scriem ce ne place și ce nu. Nici parteneriatele media cu evenimente nu garantează o știre exclusiv pozitivă: spun dacă ceva n-a ieșit bine, dar echitabil, cu sugestii de îmbunătățire. Nici jobul secundar al lui Pyuric, de PR online pentru mai mulți muzicieni (Elena, Inna, Alex, Andreea Bănică), nu înseamnă că o să fie lăudați pe Monden.info. Cum ar fi să scrie despre un artist de care se ocupă ea? Åži-ar pierde toată credibilitatea.
Pyuric se încăpățânează să se abțină de la comentarii răutăcioase, deși nu e tocmai încântată de industria muzicală românească. Nu-i place că sunt ignorate o mulțime de genuri muzicale (ea e mare fan hip-hop) și se toarnă melodii care sună toate la fel, după rețete care garantează succesul. Dar când scrie, nu o face pentru ea, ci încearcă să privească lucrurile din perspectiva publicului țintă. Abordarea echilibrată a devenit rapid motiv de înjurături. I se reproșează ba că nu scrie despre anumiți artiști, ba că ia bani ca să scrie. Dar e o reacție care n-o miră, într-o industrie în care regula e că trebuie să plătești sau să-ți arăți un sfârc ca să se scrie despre tine.
S-a confruntat și cu concepția „blog egal neseriozitate“. În străinătate organizatorii de evenimente privesc bloggerii ca pe niște jurnaliști – Pyuric e mândră că anul trecut a obținut, în premieră pentru o publicație românească, acreditare la MIDEM, cel mai mare festival internațional al industriei muzicale. Dar la noi, a trecut ceva timp până să-și câștige autoritatea și să obțină acreditări. Apoi, cei din presa tradițională se simt liberi să preia informații din online fără să menționeze sursa. Doar sunt ziare serioase, râde ea cu jumătate de gură, cum să crediteze ei un blog?
Pe termen lung însă, avantajul publicațiilor online e indiscutabil. Vânzările de muzică vor fi exclusiv digitale și muzicienii vor trebui să se promoveze pe site-uri, bloguri și toate rețelele sociale posibile. Această migrare va afecta și presa de monden, pentru că pe net bârfele au picioare mai scurte. Artiștilor le e tot mai ușor să dezmintă zvonurile – spun pe Facebook sau pe Twitter ce și cum s-a întâmplat de fapt –, astfel că pentru presă va fi tot mai penibil să le emită.
Până atunci, Pyuric își urmează planul cu Monden.Info: să fie principala sursă de informare din industria muzicală românească, cu știri și cititori de calitate. Nu știe încă dacă succesul abordării ei e excepția care confirmă regula, sau exemplul care prevestește direcția în care vor evolua lucrurile. Speră însă că e a doua variantă.