Dupa cum bine stim, nevoile sunt de mai multe tipuri. Ele nu sunt insa voluntare, ci instinctive. Nu putem, deci, sa punem semnul egalitatii intre ceea ce ne trebuie si ceea ce ne dorim. Dar oare care sunt nevoile noastre si de unde provin ele?
Piramida lui Abraham Maslow
Psihologul american de origine evreiasca, Abraham Maslow, a gandit o piramida a nevoilor umane. Cu alte cuvinte, a grupat necesitatile omului pe categorii, plecand de la cele mai puternice spre cele mai slabe.
Astfel, la baza piramidei regasim nevoile fiziologice ca hrana, apa, aerul, igiena sau somnul. La urmatorul nivel se afla acelea care tin de siguranta fizica, a familiei sau a casei. Apoi, Maslow a crezut ca oamenii simt nevoia sa apartina cuiva, asa ca urmeaza necesitatile privitoare la afectiune: familia, prietenia, intimitatea sexuala. Penultimul nivel al piramidei se refera la nevoia stimei, a respectului de sine, dar si a respectului celorlalti. Iar varful piramidei are in centru nevoile de auto-actualizare, asa cum le-a denumit Maslow, adica acele nevoi legate de moralitate, creativitate, spontaneitate, rezolvarea problemelor, acceptarea faptelor etc.
Si totusi… de ce avem nevoie de toate acestea?
Fiinta umana nu a fost conceputa in asa fel, incat sa fie capabila sa traiasca oricum. Da, oamenii se pot adapta la mai multe medii sau la diverse situatii, insa nu pot sa reziste oriunde, oricand, oricat.
Pe de-o parte, nu putem supravietui in lipsa conditiilor favorabile vietii, asa cum o cunoastem noi. De exemplu, am muri daca nu am putea respira sau daca nu ne-am putea hidrata. Aceasta se intampla fiindca organismul nostru este alcatuit din elemente chimice (oxigen, hidrogen, calciu, fosfor etc.) si nu ar functiona la fel fara ele. Asa cum spune scriitorul norvegian Jostein Gaarder, „suntem o scanteie din focul care a incins Universul cu miliarde de ani in urma”.
Pe de alta parte, nu numai fizicul nostru trebuie ingrijit, ci si psihicul nostru. Mintea umana este realmente fascinanta, dar nici macar ea nu este capabila de orice. Da, de acord, poate e capabila de mai mult decat putem noi sa stim la momentul actual, insa are si ea niste „parametri” care se cer a fi respectati. Ganditi-va cum ar fi daca am fi singuri pe Pamant, deci, in afara de noi, n-ar mai exista niciun om. Am avea toate conditiile necesare traiului, insa ne-ar lipsi compania: nu am avea cu cine sa vorbim, cui sa ii povestim, cu cine sa radem, pe cine sa iubim… Caci s-a dovedit in repetate randuri ca omul este o fiinta sociala. Tocmai pentru a nu innebuni (adica, pentru ca mintea noastra sa functioneze ca de obicei) avem nevoie de alti oameni in jur.
Avem nevoi, pentru a ne pastra statutul de fiinta umana; pentru a nu degenera; pentru ca asa am fost creati: cu nevoi. Daca nu ne-ar trebui nimic si chiar am fi capabili de orice, nu credeti ca viata ar fi un pic cam plictisitoare?…