Poate ca cel mai cunoscut ziar al perioadei comuniste a fost ziarul Scanteia. Istoria ziarului Scanteia a inceput in anul 1931, la 15 august fiind imprimat primul numar. Misiunea ziarului era aceea de “arma de lupta a partidului responsabil cu propaganda pentru formarea constiintelor socialiste.” In perioada 1931 – 1940 ziarul Scanteia a fost publicat ilegal si aparea doar in Bucuresti, nu avea o periodicitate bine stabilita si functiona in conditiile regimului burghezo-mosieresc. In octombrie 1940, apare ultimul numar publicat in ilegalitate, iar dupa 4 ani – si in toata perioada 1944 (septembrie) – 1989 (decembrie), apare periodic pana in momentul in care se va transforma in “Adevarul”.
Scanteia pana in anul 1958
In perioada respectiva, dar si dupa atatia ani, despre Scanteia se spunea si se spune ca a fost un ziar de propaganda, al carui rol era acela de organizare colectiva. In ziar se utiliza un limbaj de lemn, similar publicatiilor sovietice. Paginile ziarului erau pline de cuvinte care exprimau violent anumite idei, de regula, utilizate impotriva celor care nu sustineau ideologia comunista. Expresii precum “calaii nazisti”, “antonescieni” si “legionari”, “fiara hitlerista”, “canalia fascista”, “bestiile fasciste”, abundau in paginile ziarului. Se remarca faptul ca in ziar au fost incluse cuvinte noi, precum antonescieni – azi, intr-un dictionar online, “antonescian” primeste urmatoarea definitie: “~a a [At: SCANTEIA, 1949, nr 1324/Pl: ~ieni. – Iene/E: (Ion) Antonescu + -ian] 1-2 smf a (Om) care este partizan al politicii lui Ion Antonescu. 3 2a Care este specific politicii antonesciene (2).”
Pana in anul 1958, Scanteia nu primea BT (bun de tipar) pana la orele diminetii, cand se putea consulta sumarul pe care il avea Pravda – publicatie oficiala sovietica a Partidului Comunist in perioada 1918 – 1991. Cum Pravda era o publicatie in paginile careia aparea un limbaj politic dur, Scanteia ii urma exemplul si abunda de cuvinte imprumutate de la sovietici, ale caror sensuri nu se regaseau uneori in niciun dictionar roman.
Incepand cu 1958, dupa contextul in care trupele sovietice au parasit Romania, situatia s-a schimbat, in sensul ca s-a detasat si s-a indepartat treptat de modelul Pravdei sovietice. De altfel, acest lucru se observa in modul in care erau abordate evenimentele interne si externe.
Scanteia in perioada ceausista
Cultul personalitatii cunoaste o abordare excesiva in timpul lui Ceausescu, mai ales dupa Tezele din iulie 1973. De acum, presa se va sabloniza. Dexonline.net explica sablonizarea drept o “maniera de lucru, o idee”, de fapt, acest lucru se intampla – Ceausescu fiind cel in jurul caruia se invartea orice idee, in orice publicatie, nu doar in Scanteia. Aceasta a fost perioada in care nu se mai cita din Marx, Engels, Stalin ori Lenin, ci din Ceausescu.
In toata aceasta perioada cenzura era mai mult decat insuportabila. Potrivit Eleonorei Almosnino, poeta si romanciera cunoscuta mai mult sub numele de Nora Iuga (pseudonim), se interzicea utilizarea cuvintelor “noapte, nocturna, intuneric, iarna, frig, biserica, inger, Dumnezeu, Snagov (fiindca acolo avea Ceausescu o resedinta de vara), Ilie (fiindca Ilie Constantin era transfug)”.
De asemenea, tabuurile lingvistice erau intensiv folosite. Spre exemplu, “cuvantare” era un termen folosit doar in cazul lui Ceausescu, iar interventiile celorlalti membri de partid erau mentionate drept “cuvant”.
Asadar, de la un limbaj in care numeroase cuvinte proveneau din presa sovietica, caracterizat de violenta in expresie, in perioada lui Ceausescu s-a ajuns la fraze care abundau de adjective, la fraze lungi si stufoase, cuvinte la superlativ, sablonizare, texte care preamareau conducatorii iubiti sau descriau planuri si depasiri de planuri.
In timp, limbajul de lemn s-a intors impotriva lui Ceausescu, asa cum se poate vedea intr-un articol interesant de pe izzyzone.com. Cititorii nu mai suportau astfel de articole si nu le mai citeau – sablonizarea isi pierduse efectul, iar oamenii nu mai credeau in ceea ce se scria. De altfel, in anul 1989 perioada comunismului se incheia, deschizand un alt drum presei romanesti.