Intermitent, parțial, pe termen lung, alternant, modificat, oricare ar fi forma ei, avem în gură doar cuvântul post. Iar această practică, considerată încă cu puțin timp în urmă ca un moft rezervat celor iluminați, se bucură astăzi de un serios sprijin științific.
În epoca opulenței alimentare și a junk food-ului, încălcarea regulii cu trei (sau chiar patru) mese pe zi ar putea, potrivit unor specialiști, să contribuie la lupta împotriva obezității, diabetului, sindromului metabolic, ba chiar să întârzie procesul de îmbătrânire. Ar fi suficient să mănânci mai puțin pentru a te simți mai bine.
O nouă dovadă a acestui entuziasm: succesul neașteptat al lui The Japanese Art of Fasting, vândută deja în peste un milion de exemplare în întreaga lume.
Yoshinori Ohsumi este un cercetător japonez, specializat în biologie celulară, care a luat în 2016 premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină. Premiul i-a fost acordat pentru descoperirile sale în domeniul autofagiei (auto = singură; fagein = a mânca), care duc la o mai bună înţelegere a proceselor prin care celulele îşi reciclează conţinutul.
Yoshinori Ohsumi propune o dietă care promite scăderea în greutate şi regenerarea celulară.
Principiul pe care se bazează aceasta constă în creşterea perioadei în care nu mâncăm și resimţim senzaţia de foame. În această perioadă celulele reciclează tot ce este vechi şi inutil, reîntinerind corpul.
Cercetările japonezului au stabilit că cei care mănâncă între orele 8.00 – 20.00 sunt mai predispuşi la îmbolnăviri decât cei care mănâncă între orele 8.00 – 14.00 şi recomandă o pauză cât mai mare (un așa zis „post intermitent”) între ultima masă din zi şi prima masă din ziua următoare. Termenul de “post” nu se referă la interdicţiile alimentare de produse animale, ci la perioada orară în care nu se vor consuma alimente.
În această perioadă se declanşează autofagia: în lipsa nutrienţilor, organismul începe să recicleze celulele vechi şi are loc o reîntinerire celulară. Consumând acelaşi număr de calorii, cei care fac o pauză alimentară mai lungă slăbesc mai uşor decât cei cu pauze mai scurte.
Yoshinori Ohsumi contrazice astfel teoria conform căreia mâncatul puţin şi des duce la încetinirea acumulării de grăsimi şi propune fix opusul acesteia: restrângerea intervalului de timp zilnic în care mâncăm la 6-8 ore, cu un mic dejun mai consistent decât prânzul, servit la 30-60 minute după trezire.
Postul intermitent propus în dieta sa are rolul de a accelera scăderea în greutate şi de a reduce riscul apariţiei unor boli ca diabetul sau obezitatea.
Fastingul (postul) intermitent a devenit un tip de dietă din ce în ce mai răspândită în ultimul timp şi încă se fac studii privind beneficiile ei asupra sănătăţii oamenilor. Cercetările au arătat că restricţia calorică poate extinde durata de viaţă şi reduce riscul bolilor cronice, cu efecte asupra celulelor tumorale sau ale aparatului cardiovascular.
Atenție însă: restricţiile mai dure şi pe perioade lungi de timp pot provoca probleme de sănatate, pot accentua anemia sau scădea densitatea minerală osoasă.