Cu aproximativ un secol înainte ca mariajul între persoane de același sex să devină legal în mai multe țări, două femei și-au urmat inimile și s-au căsătorit. Prima căsătorie de același sex a avut loc în Spania, pe 8 iunie 1901, între Marcela Gracia Ibeas și Elisa Sánchez Loriga. Pentru a putea fi realizată, Elisa a trebuit să adopte o identitate masculină: Mario Sánchez, așa cum figurează pe certificatul de căsătorie.
Căsătoria a fost săvârșită de Biserică, iar certificatul de căsătorie nu a fost niciodată anulat. Marcela și Elisa Sánchez erau îndrăgostite și tot ce își doreau era să fie împreună. Era ceva neobișnuit, deoarece amândouă erau femei. Dar acest lucru nu le-a împiedicat să riște mult pentru relația lor. Au călătorit de la stat la stat și chiar au fostnevoite să-și schimbe identitatea doar pentru a face posibilă uniunea lor.
Marcela Gracia Ibeas și Elisa Sánchez Loriga se pregăteau să devină învățătoare la Colegiul de formare a profesorilor din A Coruña, Spania. După cum se dovedește, nu doar pasiunea lor pentru predare le-a adus împreună. La încpeut erau prietene intime, dar odată cu trecerea timpului, relația lor a devenit și mai intimă. Conexiunea lor a fost atât de puternică încât chiar și cei din jurul lor au observat-o. Când părinții Marcelei au descoperit posibilitatea ca fiica lor să poată declanșa un scandal într-o relație de același sex, au decis că este timpul să o scoată din acea școală. Părinții Marcelei au trimis-o la Madrid în speranța că distanța va înăbuși orice pasiune împărtășită de ea și Elisa. Dar s-au înșelat.
Când Elisa și Marcela s-au întâlnit din nou, câțiva ani mai târziu, erau deja în sistemul de învățământ. După terminarea studiilor, Elisa a devenit profesor la Coristanco, în timp ce Marcela preda în satul Calo. După reunire, cele două femei și-au luat relația de unde a rămas. Chiar dacă se aflau în orașe diferite, ele își petreceau nopțile împreună. Acest lucru a continuat până în 1901 când Elisa a adoptat o identitate falsă pentru a se putea căsători cu iubita ei. Nu numai că a adoptat un aspect masculin, dar și-a spus Mario.
Pe 8 iunie 1901, Marcela s-a căsătorit oficial cu Elisa, care la vremea își spunea Mario. Acest eveniment va fi cunoscut ulterior drept una dintre cele mai vechi căsătorii înregistrate între persoane de același sex. „Căsătoria fără bărbat” (așa cum a fost supranumită) a stârnit mai multe reacții și chiar a ajuns în paginile ziarelor. În curând, cei din jur nu mai puteau închide ochii. Un medic a primit ordin să confirme dacă Mario era într-adevăr bărbat. Chiar dacă Mario a încercat să pretindă că este hermafrodit, adevărata natură a căsătoriei a fost în cele din urmă dezvăluită. Din păcate, femeile au fost afectate. Cuplul și-a pierdut locul de muncă și a fost excomunicat. De asemenea, a fost emis un mandat de arestare. Se crede că Elisa și Marcela și-au părăsit casa și, în cele din urmă, au ajuns în Argentina.
Nu se știu prea multe despre viața Elisei și Marcelei după ce au fugit de acasă. Cu toate acestea, în 2008, istoricul Narciso de Gabriel a lansat o carte intitulată, Elisa e Marcela – Alén dos homes , în care a încercat să completeze unele lacune. În carte, Gabriel a povestit cum Elisa și Marcela au fost prinse, închise și mai târziu eliberate în Porto, Portugalia. Autorul a mai susținut că Elisa, care a adoptat numele Maria, s-a căsătorit cu Christian Jensen în 1903. La câteva decenii după ce Elisa și Marcela au luptat pentru dragostea lor, a fost realizat un film. A fost lansat în 2019. Interesant este că filmul a dus și la descoperirea descendentei Marcelei, Norma Graciela Moure.