De Johnny Davis
Pentru Duffy, asocierea cu una dintre cele mai populare băuturi răcoritoare din lume nu putea fi mai potrivită. “Spun tuturor, în glumă, când mă întreabă cum s a ajuns la povestea asta: probabil m au invitat pentru că au auzit că beau foarte multă Coca Cola light! Åžtii, s au gândit “Vindem milioane de Coca Cola light în North Wales” și și au dat seama că era datorită mie!”
Duffy este un fan Coca Cola light. ”Când eram mici, sora mea și cu mine curățam barul unde lucra tatăl nostru și, în loc să ne plătească, tata ne dădea câte o sticlă de Coca Cola light și câte o porție de cartofi prăjiți. Ne plăcea la nebunie! Era o sticlă care arăta foarte cool, și prietenii noștri erau foarte geloși… în plus, aveam câte un pai roșu! Chiar și acum, mă bucur așa cum o făceam atunci când eram mică, sunt iar fetița aceea neastâmpărată!”
Am întâlnit o pe Duffy într un studio foto din partea de Nord a Londrei, cu o zi înainte ca Duffy să pozeze pentru campania Coca Cola light. Publicitatea făcută brandului s a dovedit mereu a fi un barometru al vremurilor, adoptând și reflectând standardele vieții feminine contemporane – iar clipul lui Duffy nu va fi diferit deloc. Scenariul reclamei o prezintă plecând de pe scenă după un concert de succes, în timp ce publicul o aclamă pentru un bis, cântând și aplaudând. Înainte de a se întoarce pentru ultima piesă, cântăreața observă o bicicletă a unui curier sprijinită undeva în culise și pleacă cu ea pentru a savura în liniște o sticlă de Coca Cola light. După acest scurt moment de rebeliune se întoarce la timp pentru a cânta piesa finală.
“Lumea în care trăim, în care trebuie să facem față atâtor presiuni, în mod constant… ne face să ne simțim vinovați dacă stăm o oră întreagă în pauza de prânz… lucrăm în weekend, nu mai lucrăm de la nouă la cinci, ci de la nouă la nouă. Văd asta la prietenii mei. Văd asta la noi toți. Viața mea a devenit o furtună în ultimul an, brusc mă simt copleșită de o mulțime de lucruri noi și sunt norocoasă că sunt suficient de tânără să fac față situației, că nu am rate enorme la bancă atârnând deasupra mea sau copii de care să am grijă. Dar cred că este important ca, prin această reclamă, să transmitem mesajul că nu ești un om rău dacă îți iei o pauză de cinci minute doar pentru tine însuți. Viața ar trebui să însemne și distracție!”
Cu siguranță, Duffy aștepta cu nerăbdare filmările de a doua zi – în special șansa de a se urca pe o bicicletă. “Mi au dat o mică bicicletă de curse, precum cea pe care curierii gonesc prin Londra”, spune mignona cântăreață aproape în șoaptă. “Este o bicicletă de copii! Nu spune nimănui. Este pentru un copil de 9 ani, deci chiar este făcută pe măsura mea. Dar sunt o ciclistă pricepută, să știi.”
“Nimeni nu urcă pe ea!” glumește Duffy.
Când a primit scenariul reclamei, Duffy a știut imediat că e o poveste în care se regăsește. “Într o după amiază, când eram în turneu, am închiriat o bicicletă și m am plimbat pe malul mării la Santa Monica. M am simțit atât de liberă. E minunat acolo. Sunt o grămadă de standuri cu oameni care fac lucruri manual, oameni care se plimbă pe plajă și oameni care dau mici petreceri. A fost realmente de vis. Ce mi place să fac – modul meu de rebeliune în turneu, dacă vrei – este să plec de una singură și să mi închid telefonul. Simt că fac ceva oarecum rău, știind că nimeni nu poate da de mine. Dar e important să am acel moment.”
Pentru Duffy, campania va avea și un impact personal, legat de casă. “Mama mea are televiziune prin satelit acasă, și când are câte o zi liberă, are la dispoziție toate posturile de muzică și încearcă să prindă un videoclip de ale mele. Åžansele să reușească, trecând mereu de la un post la altul, sunt destul de mici, deci acum (având reclama difuzată pe multe posturi de televiziune), mama va avea mult mai multe șanse să mă vadă. M a sunat foarte încântată.”
Această combinație de momente de rebeliune cu cele de viață de familie cu picioarele pe pământ, în care Duffy deține controlul absolut al destinului ei, este motivul pentru care ea a fost desemnată să reprezinte în noua campanie Coca Cola light imaginea feminină relevantă a vremurilor noastre. În mod similar, melodia “I’ve Got To Be Me” se armonizează cu mesajul deja transmis de alte piese celebre ale sale – “Mercy”, “Rain on Your Parade” și “Stepping Stone” – Duffy este cea care hotărăște.
Acest mesaj a ajutat o pe cântăreață să devină unul dintre cei mai populari muzicieni din istoria recentă. Lansat pe piață anul trecut, albumul lui Duffy – Rockferry a devenit coloana sonoră a timpurilor noastre, cu vânzări mai mari decât Coldplay în țara sa natală, Marea Britanie, unde a devenit cel mai bine vândut album din 2008; cu peste 500.000 de copii vândute în America, unde a urcat în topuri pe poziția a patra, cu un loc mai sus decât Mariah Carey (poziție foarte importantă pentru orice artist, cu atât mai mult pentru un tânăr artist străin, aflat pentru prima dată în topurile americane, recunoscute ca fiind părtinitoare) și încheind anul 2008 cu cel mai bine vândut album din lume. Nominalizările la trei prestigioase premii Grammy – Cel mai bun artist nou, Cea mai bună voce feminină pop pentru “Mercy” și Cel mai bun album pop vocal – au fost, cu siguranță, cireașa de pe tort.
“Oamenii mă întreabă cum reușesc să mi păstrez picioarele pe pământ”, spune ea. “Dar eu cred că problema mea e opusă. Mă simt în continuare foarte ciudat în jurul superstarurilor și cântăreților americani, pentru că eu salut și vorbesc copilărește, și ei sunt atât de serioși și de educați, mereu în compania anturajului lor. Cu siguranță, la început, au fost și ei puțin neîndemânatici și nepregătiți. Cred că trebuie să le învăț secretul!”
În realitate, aceste calități pe care le descoperim la Duffy, de tânără cu picioarele pe pământ, deschisă, ușor de abordat, nu fac altceva decât să îi sporească farmecul. Deși pare să fi ajuns foarte departe într un timp foarte scurt, în realitate Duffy a pregătit asta toată viața ei.
Aimé Ann Duffy a crescut în peninsula Lleyn, din partea de nord a regiunii Wales – într un ținut foarte puțin cunoscut, o zonă în care se vorbește galeza, locul de naștere al fostului prim ministru britanic David Lloyd George. Duffy își amintește momentul în care și a descoperit talentul – “Aveam 6 ani, mă îmbrăcam și am început să cânt pur și simplu – în momentul acela am știut”, însă a reușit să și păstreze ambițiile secrete față de sora sa geamănă, cele două surori vitrege, cei doi frați vitregi, mama ei și de tatăl ei vitreg. “Îmi plăcea să stau singură”, afirmă ea. “Eram puțin de modă veche. Îmi plăcea să visez cu ochii deschiși.” Casete video vechi cu înregistrări ale lui Sandie Shaw, ale celor de la The Beatles și The Rolling Stones i au oferit educația muzicală preșcolară. Mai târziu, se furișa pentru a cânta în barul de jazz din oraș – “un loc așa cum sunt cele din New Orleans”, pentru ca apoi, în facultate, să folosească toate oportunitățile de a înregistra cu orice persoană pe care o găsea suficient de pregătită, și care avea un instrument. “Amenințau să mă exmatriculeze. Eu sunt absolut pro educație, însă aveam și un job de chelneriță, încercând să mă mențin pe linia de plutire”. Se gândește o clipă la ce urmează să spună. “Dacă trecea o zi în care nu făceam ceva pentru visul meu (de a deveni o cântăreață celebră), simțeam că mă înșelam pe mine însămi”.
În cele din urmă, a fost prezentată managerului Jeanette Lee, membru partener în cadrul celebrului Rough Trade Label și fost membru în cadrul John Lydon’s Public Image Limited, de către Owen Powell din formația galeză Catatonia și de Richard Partiff, fost cântăreț în trupa 60ft Dolls, cu care înregistrase piese demo înainte. “M am îndrăgostit pe loc de vocea ei”, își amintește Lee. “Avea un talent neprelucrat și o dorință fermă de a și scrie propiile piese. Ne am propus să lucrăm un album, într un stil de modă veche: șlefuind talentul de compoziție al lui Duffy, alegând cu grijă colaboratorii potriviți, fără restricții de timp. Obiectivul a fost realizarea unui album clasic, atemporal”. Primul artist abordat a fost Bernard Butler, chitaristul formației britanice pop Suede, creator al unor uimitoare orchestrații retro, împreună cu David McAlmont, ca McAlmont and Butler, și recunoscut ca disprețuind amatorii. “Cred că Jeanette avea un instinct, știa că descoperise ceva atât de bun încât nimeni nu putea să realizeze cât de bun era.”, își amintește Butler. “Așa că i am propus să ne întâlnim și să vedem ce se va întâmpla. A doua zi am scris (piesa care dă numele albumului) Rockferry, am înregistrat o și asta a fost tot.”.
“Industria muzicală este plină de oameni care au colecții de albume extraordinare, care cunosc fiecare informație obscură – însă nu găsești nimic interesant despre ei.”, continuă Butler, care a prezentat o pe Duffy celor mai populari artiști vocali de soul ai anilor ’60, Doris Duke și Bettye Swann. “Nu avea o colecție de albume acasă. Cu siguranță, nu avea idee cine sunt. Adică era ceea ce căutasem toată viața: povestea adevărată a cuiva care a venit la Londra și a descoperit muzica. Singurul lucru pe care l am făcut a fost să îi dau un impuls. Pentru că, mai mult decât orice, Duffy vrea să fie un star.”
Într un moment în care atitudinile celor din industria muzicală pot fi caracterizate cel mai bine de expresia “panică oarbă”, Rough Trade și au dat seama repede că au descoperit ceva special și au investit trei ani pentru a o șlefui pe Duffy și pentru a i cultiva talentul de compozitor. “Au fost momente când a trebuit să mă tempereze”, își amintește Duffy. “Nu știam că este bine să îți rezervi timp pentru a te regăsi”. Dar albumul trebuia înregistrat absolut perfect. Piesele au fost scrise în colaborare cu Jimmy Hogarth (cel care i scrie piesele lui James Blunt), Eg White (James Morrison) și Steve Booker (Natalie Imbruglia), pentru a crea Rockferry, un album irezistibil ale cărui zece piese sună ca și cum ar fi cântece clasice uitate și regăsite acum, cu atât mai mult, hitul internațional “Mercy”, care a avansat rapid pe poziția numărul 1 a topurilor în 12 clasamente din întreaga lume. Turneele cu casele închise, multiplele apariții la showuri de televiziune americane și concertele împreună cu Coldplay nu au făcut altceva decât să sporească atracția exercitată de Duffy.
“Vocea ei are personalitate”, afirmă Butler. “Este complet pură.”
Munca epuizantă de doi ani în care Duffy a promovat Rockferry – în Europa, America și în jurul lumii – i a fost răsplătită. Ea a început anul 2009 ca un adevărat superstar internațional – iar asocierea cu brandul celebru Coca Cola light este specială. Munca obositoare nu dă însă semne de a deveni mai ușoară. Duffy iubește viața din turnee. Timpul petrecut alături de formația ei s a dovedit a fi o experiență minunată – deși, adesea, cu 15 băieți în autobuz, Duffy a trebuit să facă uz de latura ei puternică.
“După cum vă puteți imagina, toți băieții au cel puțin patru perechi de pantofi fiecare – asta este ca și când ar avea opt picioare fiecare, lucru care poate fi un coșmar! Există anumite reguli. Trebuie să fiu cam strictă.”
Face o pauză. “Imediat ce ajung în locația unui concert, încep să verific echipamentul de pe scenă. Lucruri de genul: este amplificatorul prea aproape? Setul de tobe este montat corect? Nu am o obsesie ca totul să fie perfect și plictisitor, dar nu vreau nici să se întâmple ceva greșit. Este numele meu acolo sus! Să fii femeie în postura aceasta necesită preluarea controlului; trebuie să ai curajul să spui nu. Pentru că, înainte, cuvântul meu preferat era “da”. Iar acum, cuvântul meu preferat este “nu”. Nu este alegerea mea, ci sunt circumstanțele. Trebuie să ai încredere în logica ta. Iar în ceea ce le privește pe femei, cred că este o delimitare foarte fină între a fi puternice, fără a fi însă scorpii. Un bărbat are voie să fie puternic, iar reacția este “Ce frumos, uite un tip puternic”, dar ca femeie, este important să nu ți pierzi feminitatea.”
Åži, în plus, afirmă ea, “cei din formație se înțeleg minunat. Sunt exact aceiași oameni cu care am pornit. Åži sunt multe mărunțișuri care apar când te afli în prezența cuiva în fiecare zi. Dacă unul din ei ar pleca, ar fi oribil. Sunt prietenii mei. Sunt ca o familie pentru mine”.
2009 promite să fie un alt an încărcat pentru Duffy și băieți în turneu. În luna martie a fost în Australia și Japonia, a urmat Noua Zeelandă în aprilie – înainte de a se întoarce în Europa pentru festivalurile de vară. “
În Australia am cântat la Opera din Sydney, și a fost uimitor.”
“M am blonzit puțin pentru călătorie”, afirmă ea. “N am să te mint! Blondi Beach – sunt un mare fan”.
Campania Coca Cola light surprinde un fragment din ascensiunea tinerei cântărețe galeze. Dar cel mai important lucru pentru Duffy este faptul că a învățat cum să se bucure de tot ce i se întâmplă. “Viața trebuie să însemne distracție. Atunci când cânt live, în fiecare seară mă simt ca într o seară de vineri. Îmi pun rochia preferată, ies în oraș și cânt. Frica a dispărut! Există o mulțime de muzicieni care se izolează în ei înșiși și pretind că sunt cool și nu rostesc nici un cuvânt pe scenă, dar mie nu mi se pare normal. În fond, ceea ce contează este să urci pe scenă, să te distrezi și să ți placă ce faci.”, afirmă Duffy.