Aveţi cumva drum azi prin localitatea Clinceni? Dacă nu, faceţi-vă. Acolo veţi vedea un steag mare, atârnat peste aerodromul Clinceni. Şi după ce vă veţi minuna de el, veţi putea cere autografe tuturor vedetelor Antenei 3, pentru că postul transmite direct de acolo. Şi „on air” nu va fi doar o figură de stil. O platformă de tip dinner-in-the-sky îi va face pe antenişti să se simtă la înălţime.
Şi unde e recordul? vor întreba aceia dintre dumneavoastră care n-au Google sau le e lene să-l folosească. Păi, dragi confraţi, Ministerul Apărării Naţionale şi Antena 3 au decis că locul nostru e din nou în Cartea Recordurilor, şi că Sorin Oprescu s-a cam lăsat pe tânjală din acest punct de vedere. De aceea au confecţionat o minunăţie de steag de 7 hectare, de 330 de metri lungime şi 220 de metri lăţime, ţinut laolaltă de doi kilometri de aţă. Falnicul însemn al mândriei de a fi român cântăreşte cinci tone. Un moment glorios, marca Antena 3.
O să vă rog frumos să nu cedaţi tentaţiei de a calcula câţi homeleşi ar fi putut fi îmbrăcaţi din şapte hectare de material textil, şi să trecem în revistă, împreună, un Top 3 al recordurilor fără de care viaţa de român n-ar fi fost niciodată aceeaşi.
3. Fiecare sat românesc cu recordul lui la bulz
Contează oare faptul că nici un cetăţean din Bora Bora sau din Pulau Redang nu ne va concura vreodată în lungimea bulzului, din simplul fapt că aceşti ipotetici combatanţi nu ştiu nimic despre existenţa acestuia? Evident, nu. Important e că ţăranul român, dacă n-are ţuica mai tare, găina mai moţată şi varza mai verde decât a vecinului său, simte că viaţa lui e o imensă neîmplinire.
Astfel, locuitorii comunei Turia, judeţul Covasna, aveau o distracţie anuală în a depăşi lungimea celui mai lung bulz şi a-l înscrie în Guiness Book of Records. Probabil că în comuna aia, spamul pe yahoo este ENLARGE YOUR BULZ! Întâi au făcut unul de 81 de metri, apoi unul de 120 de metri şi, la final, unul de 150 de metri. Până când s-au deşteptat alţi ţărani, din Sibiu de data asta, şi au zis: „Ce, noi nu putem pune apă la fiert, arunca mălai în ea şi la sfârşit, îndesa brânză la mijloc? Ba putem.” Şi au făcut un bulz de 189 de metri, greu de o tonă, să le dea turienilor peste gură cu el.
Asta s-a întâmplat în 2009. De atunci au trecut patru ani, iar peste Turia s-a aşternut liniştea. Nimeni nu mai scoate bulzul la măsurat. Posibil, de supărare, au trecut toţi pe quinoa.
2. Cârnatul lui Oprescu
Multe recorduri culinare bucureştene poartă semnătura celui mai primar dintre medici, dar nimeni nu poate uita momentul în care, în 2008, a îndesat 400 de metri de cârnat în gurile fomiştilor care se adunau în Piaţa Constituţiei. Reprezentantul Guinness a declarat, siderat, că nici nu avusese categoria „cârnat afumat” la catastif până în acel moment. Deci, cu o zi înainte, cârnatul dvs. era la fel de potenţial purtător de record ca şi al meu.
Autostradă suspendată n-avem, logic, şi nici n-o să avem; dar fiecare dintre cei care au simţit în gură cel mai lung cârnat din lume sunt dispuşi să treacă cu vederea orice. De aceea am intuit din prima cauza pierdută a candidaturii lui Nicuşor Dan, de exemplu. Tu vii cu vorbe, adversarul cu cârnatul. Ce şanse reale ai în faţa lui?
- Casa Poporului
După o vizită în Phenian, Coreea, Ceauşescu a venit acasă pătruns de varii revelaţii cultural arhitectonice. Şi a trecut la treabă: a dat „răzuiţi aici” unei suprafeţe de vreo 7 kilometri din vechiul centru al Capitalei (dând de pământ inclusiv cu renumita Mănăstire Văcăreşti, unde fusese el arestat în calitate de pungaş mărunt, în tinereţe, sau cu Spitalul Brâncovenesc) să facă loc Casei Poporului. O magaoaie mai mare decât piramida lui Keops, să justifice apelativul “faraoane!” la care visase el pe tot parcursul unei copilării autentice de Scorniceşti.
Dar măcar a obţinut trei recorduri dintr-un şut. Cea mai mare, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire administrativă din lume. Dacă-i dădea cuiva prin cap s-o înscrie şi la categoria „cea mai urâtă clădire administrativă” din lume, erau chiar patru.
De aceea, gagici, nu vă mai simţiţi lezate când vă compară câte un cetăţean aparent nefamiliarizat cu igiena şi dereglat din punct de vedere sonor cu Casa Poporului. Ce vrea omul să spună, şi nu găseşte cuvintele, e că sunteţi unice în minim trei privinţe, şi asta la prima vedere!
***
Aşadar, dragi români, de câte ori vă simţiţi deprimaţi de falimentul încă unei firme, de lipsa perspectivelor, de minciuna pe faţă şi praful în ochi, de tupeul şi mârlănia celor pe care-i plătiţi să vă servească, amintiţi-vă că aveţi steag, cârnat, bulz şi Casa Poporului! Mă rog, ultima poate fi înstrăinată oricând, printr-o “privatizare” de tip Gigi Becali, de îndată ce bocetele voastre îl vor scoate pe războinicul luminii de la zdup!
1 comentariu