Londra vs Manchester. Un oraș cosmopolit și viu vs un oraș renumit a fi cel mai depresiv din lume. O formație care a devenit cea mai mare din istoria rockului vs una care ar fi putut fi. Pe scurt, Rolling Stones vs Joy Division. Două filme diferite vorbesc despre două fețe opuse ale industriei muzicale. Shine a Light, documentarul lui Scorsese despre Rolling Stones a avut premiera anul acesta la Berlin.
Cum simpla prezență a formației londoneze bate orice ficțiune, a-i imorta-liza pe peliculă e de ajuns pentru a-ți capta atenția. Martin Scorsese regizase și celebrul concert al formației The Band, în minunatul film „The Last Waltz“, și părea singurul capabil să capteze toată energia pură a unei formații renumite pentru showurile ei. Åži pariul a fost unul câștigat de către toate părțile: pentru Stones, care s-au bucurat de cea mai incisivă și empatică filmare, pentru Scorsese care și-a găsit protagoniștii ideali pentru a-ți bulversa simțurile și pentru public, ce nu poate decât jubila la acest film.
În toamna lui 2006, formația a ținut un concert la Beacon Theater în New York, parte a turnelui A Bigger Bang. Într-o sală superbă, Stones s-au dezlănțuit ca de obicei, nefiind împiedicați în niciun fel de indicații regizorale și au dat audienței fix ce aștepta ea: un spectacol impecabil, cizelat preț de peste 40 de ani și în care bucuria, revolta și sensibilitatea sinceră sunt expuse fără jumătăți de măsură.
Cu toată nebunia scenică a lui Jagger, Richards, Wood și Watts, cu invitați de marcă, gen Buddy Guy, Christina Aguilera și Jack White, cu camera de filmat urmărindu-i de aproape, captând în prim-plan fiecare grimasă și fiecare gest al acestor legende vii, cu imagini și interviuri haioase luate de-a lungul vremii, „Shine a Light“ te surprinde prin forța sa. Chiar și cei mai înverșunați detractori ai formației vor zice la sfârșitul vizionării: „Well, this was one hell of a show!“