Un mod de refulare pentru românii din anii comunismului, o alternativă la evenimentele tip chermesă din zilele noastre, Sibiu Jazz Festival – cel mai bătrân festival de jazz de la noi – e mai mult decât un eveniment. E povestea jazz-ului românesc.
Chiar și aceia care au detestat regimul comunist au nostalgii legate de ceea ce se întâmpla înainte de ’89, iar pentru unii dintre ei, Festivalul de Jazz de la Sibiu – numit astăzi Sibiu Jazz Festival – e cu siguranță pe listă.
Cea de-a 39-a ediție, ce va avea loc între 11 și 17 mai la Sibiu, este doar un segment din lunga istorie a festivalului, însă la fel de important ca și precedentele: prezintă publicului nume importante ale jazz-ului internațional, este un prilej de sărbătoare pentru toți iubitorii de jazz și o rampă de lansare pentru tinerii debutanți.
Începând cu sfârșitul anilor ’60, când Sibiu Jazz Festival a fost fondat la Ploiești de profesorii Alexandru Comănescu și Roman Paul Mancaș, anii ’70, când a fost mutat la Sibiu sub conducerea profesorului Nicolae Ionescu – director al evenimentului între 1974 și 1991 – și până astăzi, când festivalul e organizat de Konstantin Schmidt, Sibiu Jazz Festival a însemnat nu doar unii dintre cei mai frumoși ani ai iubitorilor de jazz, ci și “o luptă titanică”, după cum o numește muzicologul și compozitorul Florian Lungu.
În ce a constat această luptă, care au fost oamenii care au pus pe picioare festivalul, cum a devenit Sibiu Jazz Festival povestea jazz-ului românesc și ce turnură a luat evenimentul la sfârșitul anilor ’90, aflați din numărul 100 al revistei MONEY EXPRESS