Tuturor ne place sa radem. Nici nu este de mirare ca o intreaga industie se bazeaza pe asta. Glumele, serialele TV de comedie, actorii sunt toti meniti sa ne faca sa radem, prin urmare sa ne faca sa ne simtim bine.
Pentru noi rasul este ceva normal, dar stiai ca fiintele umane sunt printre putinele specii care pot sa rada? De fapt, rasul este un raspuns foarte complex care implica multe dintre abilitatile pe care le utilizam in rezolvarea probelmelor curente.
Potrivit unor cercetari, radem in medie de 17 ori pe zi si asta ne poate imbunatati sanatatea.
Pentru inceput insa trebuie sa facem diferenta intre ras si umor. Rasul este raspunsul psihologic in fata umorului si cuprinde doua parti:
1. un ansamblu de gesturi,
2. un set de sunete.
Neurobiologul comportamental si cercetator in domeniul rasului, Robert Provine, sublinia ca rasul este format din variatii ale sunetelor "ha-ha-ha" si "ho-ho-ho". El arata de asemenea ca oamenii dispun de un detector care raspunde la ras punand in miscare alte circuite neuronale in creier, fapt ce genereaza si mai mult ras. De aceea se si spune ca rasul este contagios.
Filosoful John Morreall considera ca primul ras de natura umana s-a produs ca un gest reflex al omului in momentul in care a scapat de un pericol.
Numeroase cercetari au aratat ca scopul rasului este acela de stabili legaturi intre oameni. "Rasul intervine atunci cand oamenii se simt bine unii cu altii", afirma antopologul Mahadev Apte.
Studiile au arata de asemenea ca personale cu un statut social dominant folosesc umorul mai des decat ceilalti. De exemplu, seful rade intodeauna mai mult decat subordonatii sai. Morreall spune ca odata ce poti controla rasul unui grup iti poti exersa puterea de a controla climatul emotional al grupului. Prin urmare rasul este dezvoltat in sensul modificarii comportamentelor celorlalti. De exemplu, atunci cand cineva se afla intr-o situatie stanjenitoare, rasul il poate ajuta sa surmonteze momentul.
De asemnea este demonstrat stiintific ca este de 30 de ori mai posibil ca oamenii sa rada atunci cand se afla in imprejurari sociale decat atunci cand sunt singuri.
Dar ce ne provoaca totusi rasul?
Unele teorii sustin ca rasul este stranit in situatiile in are ceea ce este logic si familiar este inlocuit de combinatii atipice. Cercetatorul Thomas Veatch spune ca o gluma devine funny atunci cand ne asteptam la ceva si se intampla altceva. Atunci cand cineva incepe sa spuna o gluma, mintea noastra deja anticipeaza finalul. Dar cand gluma merge intr-o directie neasteptata, mintea si emotiile noastre trebuie si ele sa-si schimbe directia. Cu alte cuvinte, ajungem sa experimentam doua categorii incompatibile de ganduri si emotii in acelasi timp. Iar aceasta ciocnire straneste rasul
Exista si situatii cand radem de greselile sau ghinionul celorlalti. Teoria spune ca atunci radem deoarece ne simtim superiori si detasati de situatia stanjenitoare in care ceilalti sunt pusi. Prin urmare suntem liberi sa radem.
O intrebare care este pe cat de amuzanta pe atat de des intalnita este: de ce nu ne putem gadila pe noi insine? Cercetatorii de la Universitatea din California au mers pana intr-acolo incat au construit si "o masina de gadilat".
Unii cercetatori considera ca rasul cauzat de gadilat tine de un reflex. Daca acest lucru este adevarat, atunci, teroretic, ar trebui sa putem sa ne gadilam singuri. Dar nu putem, desi informatia trimisa creierului nostru este aceeasi. Singura explicatie poate fi, in acest caz, ca, pentru ca gadilatul sa functioneze, este nevoie de elementul surpriza.