Piața este inundată de cărți și cursuri care susțin că „inspirația” poate ajuta sănătatea mintală, îmbunătățește somnul și chiar atenuează simptomele infecției cu Covid-19. Dar sunt convinși experții?
Există dovezi științifice care susțin că exercițiile de respirație sunt utile pacienților cu astm. Un studiu publicat în 2018 a constatat că, calitatea vieții a fost mai ridicată la pacienții cu astm bronșic din Marea Britanie care au fost instruiți să respire profund, lentă, pe nas și folosind diafragma. Liniile directoare utilizate de medicii din Marea Britanie afirmă că exercițiile de respirație pot ajuta la reducerea simptomelor de astm.
Respirația diafragmatică este o tehnică de respirație profundă care implică folosirea diafragmei. Majoritatea dintre noi respirăm doar cu toracele. Asta înseamnă că diafragma nu participă.
Ceea ce realizează respirația diafragmatică este:
-implicarea diafragmei și în consecință creșterea volumelor de aer care intră în plămâni
-combaterea fenomenelor psihice care însoțesc greața sau senzația că ”aerul nu ajunge” (cum este cazul persoanelor cu astm bronșic sau bronșită cronică)
S-a constatat că atunci când ne concentrăm pe realizarea unui anumit tip de inspir și expir efectul este benefic atât asupra capacității pulmonare cât și asupra psihicului. La persoanele cu bronșită cronică ( BPOC ), antrenarea timp de 4 săptămâni a diafragmei pentru a participa la mișcările respiratorii a condus la îmbunătățirea semnificativă a capacității pulmonare. Și, deci, la o mai bună oxigenare.
Cum executăm respirația diafragmatică?
Tehnica se învață în poziție culcată, cu corpul relaxat. Ulterior se poate practica și în șezând. Plasăm o mână pe stern. Dacă respirația diafragmatică va fi corectă, această mână rămâne relativ imobilă în timpul respirației. Cea de a doua mână este plasată în zona epigastrică, deasupra ombilicului. Dacă respirația diafragmatică este corectă, această mână se mișcă odată cu respirația. Inspirul este profund, pe nas. Expirul este complet, pe gură. Este important ca respirațiile să fie rare și corect executate.
Exercițiile de respirație pot trata tulburările de somn, depresia, ADHD, sindromul de oboseală cronică, astmul și alte afecțiuni respiratorii. Mulți dintre cei care apelează la exerciții de respirație o fac pentru a face față stresului sau anxietății. NHS sugerează că acestea pot fi atenuate prin sesiuni scurte de respirație profundă. Oamenii de știință nu știu cu exactitate cât de lentă trebuie să fie respirația profundă, dar este cert să ne inducă un sentiment de relaxare.