Dacă este să ne luăm după definiția din DEX, rockul este un dans modern, cu mișcări vioaie, bine marcate și cu răsuciri sau melodie după care se execută acest dans. Din acest punct de vedere ne-am liniștit, U2 execută rock.
Obiectul neliniștii mele este Bono. Dorința lui de a „salva” lumea orientează trupa în altă direcție. Prentru că este mult mai simplu să transmiți un anume mesaj cu ajutorul unei rachete, așa cum este U2. Iar el nu se sfiește să o facă. Parcă toate resursele trupei sunt concentrate, mai nou, spre organizația ONE. Peste 2 milioane de membrii, care, cel puțin teoretic, au decis să lupte împotriva sărăciei și a prevenirii bolilor, mai ales în Africa. ONE se declară non-partizană. Mai multe date găsiți la www.one.org. Un nonpartizanat la care a aderat și Bono. Anul trecut, cunoscându-se vederile sale democratice, el a ales să nu susțină verbal niciun candidat la președinția SUA. Mesajele sale sunt extrem de clare în altă direcție, combaterea sărăciei, și face tot posibilul ca publicul de la concertele sale să plece cu ele bine întipărite-n minte. Este un soi de prozelitism, de propagandă care la prima vedere îmi repugnă. Tocmai pentru că venim dintr-un sistem în care, pe orice căi sau mijloace, ni se picurau, încet, tot felul de lucruri. Că, dintr-o astfel de obișnuință, avem tendința, ca la prima vedere să refuzăm. Chiar și așa, curiozitatea lucrează și ajungând acasă, deschizi pagina ONE. Și vezi că ce ai respins mai devreme capătă sens. Că bătrânelul simpatic și jovial, care îndeamnă la solidaritate, de pe un imens ecran, în timpul concertului, este un laureat al premiului Nobel pentru pace. Desmond Tutu, arhiepiscop, al doilea sud-african care a primit acest premiu. Așa lucrurile capătă sens și toată zbaterea lui Bono are un scop. Ai în față un om care crede. Iar numele organizației nu este ales întâmplător. One este o piesă care a pus mari probleme membrilor trupei, care gândeau diferit despre viitorul muzical. Bono și The Edge (chitară) contra Adam (bass) și Larry (baterie). Bono și The Edge aveau dorința ca următorul album (Achtung Baby) să fie puternic inspirat de rockul alternativ, combinat cu muzica electronică de dans. Lucru ce s-a și întâmplat. Toate zbaterile astea, toate certurile sunt concentrate de Bono într-un singur vers din One “we’re one, but we’re not a same”. Lucrurile nu s-au oprit aici. Pentru piesă sunt 3 variante de clipuri, fiecare este realizat de câte un regizor diferit, au teme diferite. One este considerată de membrii trupei o nouă plecare.
Dar ce legătură are trupa U2 cu idealurile lui Bono? De ce este nevoie ca el să confiște trupa? Unde sunt ceilalți 3 membrii în toată această poveste? Ceilalți membrii, mai puțin vorbăreți, mai puțin charismatici, îl susțin. Discret, deloc umili. Versul din One se potrivește și-n acest caz de minune. Patru băieți din Dublin, care formează O trupă. Depășind prozelitismul, puțin cult al personalității, prin mesajul pe care-l transmite, U2 rămâne o trupă rock.