Acum câteva săptămâni, m-am întâlnit într-o cafenea cu Adrian Oianu. Urma să discutăm un proiect. Trebuia să ne vedem în patru, cu asistenta lui, Catrinel, și colega mea, Adriana Tudorache. O așteptam pe Adriana care era blocată în trafic și conversam lejer despre proiectele în care fusese implicat Adrian; Special Olympics este unul dintre ele.
De undeva din discuția de umplut timpul, am ajuns la modul în care își aleg televiziunile invitații, la cum se îmbracă românii, la ce vorbesc, la cum cei din generația noastră refuză să iasă în față pentru că-i înghite sistemul. Adrian vorbea cu atâta pasiune, avea multă substanță în ceea ce spunea și o atitudine socială coerentă și plină de bun-simț, încât m-a surprins.
I-am spus că, pentru mine, cei mai mulți dintre cei care sunt implicați în industria modei de la noi sunt superficiali și e o mare surpriză să-l descopăr altfel. Câteva minute mai târziu îl convinsesem deja să scrie o opinie în Tabu, ca rubrică permanentă.
Nu întâmplător îl puteți citi din această lună, în care Tabu este SPECIAL FASHION. Cred din toată inima că industria modei de la noi are nevoie de oameni cu substanță, de persoane care au filozofii personale, care ascund în spatele creațiilor lor o lume întreagă, specială, doar a lor (pag. 28).
Cum mai cred că e vremea ca și consumatorii (noi, femeile, în special) să învețe să poarte hainele dincolo de branduri. Să le purtăm cu eticheta pe dinăuntru, dar cu atitudinea „pe afară” și să avem curajul să mixăm branduri cu vintage-uri, să ne punem semnătura personală în haine ca să ne diferențiem. E o lecție frumoasă pe care ne-o predau toți cei pe care-i găsiți în secțiunea Special Vintage (pag. 105).
Oameni-poveste, cu personalități minunate. Tocmai de aceea, în această ediție Tabu dedicată modei, am ales să vă prezentăm o istorie a celor 30 de ani de modeling din România (pag. 62). Fetele frumoase sunt, de multe ori, armele noastre de export. Åži se întâmplă ca, de la fel de multe ori, astfel de situații să ne poziționeze prost, să alunece înspre prostituție. Dar personalitatea și spiritul protagonistelor poveștii noastre contrazic teoria.
Ne fac să ne mândrim. Iar ele (ca și Irina Lăzăreanu, pag. 78) sunt un bun exemplu de diferențiere: pentru felul în care au știut să iasă din mulțime, purtându-și hainele cu cap, expunând brandurile cu inteligență. Cam aici cred că e viitorul în modă. Åži-ar fi bine să nu ratăm startul.