Iata de ce a fost condamnat ADRIAN NASTASE: Dosarul "Trofeul Calitatii"

nastase 5
Pe 30 ianuarie 2012, fostul premier PSD Adrian Năstase a fost condamnat la <strong>doi ani de închisoare cu executare</strong>, de către un complet de trei judecători al instanței supreme, fiind acuzat că și-a exercitat influența de șef de partid pentru a obține bani sau foloase în interes propriu, în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție. Mai mult: http://www.gandul.info/news/afla-totul-despre-dosarul-trofeul-calitatii-9761644 În același dosar, I<strong>rina Paula Jianu</strong>, fost inspector general de stat al Inspectoratului
Pe 30 ianuarie 2012, fostul premier PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către un complet de trei judecători al instanței supreme, fiind acuzat că și-a exercitat influența de șef de partid pentru a obține bani sau foloase în interes propriu, în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție. Mai mult: http://www.gandul.info/news/afla-totul-despre-dosarul-trofeul-calitatii-9761644
În același dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), a fost condamnată la șase ani de închisoare și cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL și soții Marina și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de închisoare, la care s-a aplicat un spor de un an.
Citește și Adrian Năstase: "Eu sunt trofeul din Trofeul Calității". Cum i-au sărit în apărare fostului premier Cicero, Gandhi, Freud, Inchiziția și "gherila" revoluționarilor
Citește și Dosarul "TROFEUL CALITĂȚII". DNA cere MAJORAREA pedepsei lui Năstase, susținând că o condamnare de 2 ani de închisoare "nu este îndestulătoare pentru îndreptarea inculpatului"
Acuzațiile procurorilor. Cum s-ar fi scurs 75 de miliarde de la ISC spre Năstase
Procurorii DNA au acuzat că în anul 2004, înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, ISC condus de Irina Jianu a organizat un simpozion intitulat "Trofeul Calității în construcții", unde au fost invitate mai multe firme și persoane fizice, contra unei taxe de participare.
"În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidențială a inculpatului Adrian Năstase", au susținut procurorii.
Persoanele fizice care au plătit să participe la eveniment "erau fie membri PSD cu funcții importante în cadrul unor instituții publice (Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Agenția Națională Sanitar Veterinară, Compania Națională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari și președinți de consilii județene".
Firmele participante au fost și ele constrânse moral, au considerat procurorii, pentru că invitația adresată de către inspectorii ISC (cei care le avizau activitățile comerciale) de a participa la simpozion era însoțită și de cererea ca răspunsul firmelor să cuprindă și o copie a ordinului de plată a taxei de participare la "Trofeul Calității".
Taxele de participare erau de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice și de 15 milioane de lei vechi pentru firme. ISC a strâns, din taxe, aproape 67,5 miliarde de lei vechi, bani care nu au ajuns însă la bugetul instituției, ci la patru fime care s-au ocupat de organizarea evenimentului, deținute de soții Popovici, Bogdan și Marina: MEDIAGLOBE INVEST SRL, URBAN CONSULT SRL, AXA MANAGEMENT SRL și CONTUR MEDIA SRL.
Ulterior, susțin procurorii DNA, banii au fost transferați, prin operațiuni specifice spălării de bani (cesiune de acțiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri și prestări servicii), în conturile altor firme deținute de soții Popovici - MEDIA ON SA și FORUM INVEST SA și Fundația Invest și AROND SRL, de unde o parte au ajuns în conturile SC Eurografica SRL, deținută de Vasile Mihail Cristian.
Din această sumă, inculpatul patronul Eurografica a plătit contravaloarea materialelor de propagandă electorală - caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele și imaginea inculpatului Adrian Năstase.
Prin aceleași procedee, Năstase ar fi obținut bani pentru materiale electorale și de la firma Vertcon din Bacău, unde șefa ISC Irina Jianu fusese acționară.
Potrivit rechizitoriului DNA, ISC a fost prejudiciat cu aproape 70 de miliarde de lei vechi. În 2012, instituția a solicitat majorarea prejudiciului la 75 de miliarde lei vechi.
Apărarea lui Năstase: Dosar politic, nu există probe
Avocații lui Adrian Năstase și ai celorlalți inculpați au susținut că dosarul făcut de DNA este unul politic, în spatele căruia s-ar afla președintele Traian Băsescu, contracandidatul din 2004 al lui Adrian Năstase. Ei susțin că nu există probe care să îl incrimineze direct pe Adrian Năstase și că acuzația că din cauza influenței sale s-ar fi produs acest prejudiciu asupra ISC este una vagă și nefundamentată.
Avocații lui Năstase susțin că DNA a chemat în instanță 970 de martori, dar că nu a reușit să obțină nici măcar o declarație care să îl incrimineze direct pe clientul lor.
La rândul lor, patronii firmelor incriminate în dosar neagă că ar fi spălat banii și susțin că aceștia au fost folosiți în operațiuni legitime de creare și punere în aplicare a campaniei electorale a lui Adrian Năstase, din 2004.
Șefa ISC, Irina Jianu, susține și ea că este nevinovată, spunând că nu îl cunoștea personal, la vremea respectivă, pe Adrian Năstase, și că acuzația că ar fi făcut toate aceste servicii pentru a-și menține funcția de șefă a ISC nu se susține, mai ales că ea fusese numită în funcție de către Miron Mitrea (ministru la acea vreme, care a și susținut de altfel această teorie în fața judecătorilor, ca martor).
Episodul Grăjdan și încercările de spargere a dosarului
Avocații apărării au încercat, prin mai multe tertipuri și tergiversări, să amâne deznodământul acestui proces. Cel mai recent eveniment, care s-a transformat într-un scandal guvernamental, a fost cererea noului șef al ISC, Adrian Constantin Balaban-Grăjdan, de a retrage instituția ca parte civilă în proces, pentru că, spunea el, nu ar exista niciun prejudiciu. Măsura a fost luată chiar în prima zi a acestuia în noua funcție, când, de altfel, nici nu avea dreptul să semneze acte din partea instituției.
Cu puțin timp înainte ca Grăjdan să fie numit șef, ISC tocmai își mărise pretențiile în dosar, cerând majorarea prejudiciului la 75 de miliarde de lei vechi. De altfel, chiar Grăjdan fusese cel care, în 2008, pusese la punct documentația de la ISC, pe care procurorii DNA și-au bazat estimarea prejudiciului comis de Năstase.
Premierul Victor Ponta l-a demis imediat pe Grăjdan, spunând că nu a știut de intenția acestuia. Ulterior, procurorii DNA au dezvăluit un listing telefonic între Adrian Năstase și Grăjdan, din care reieșea că șeful ISC îl sunase pe Năstase chiar în dimineața zilei în care a retras instituția din proces, în jurul orei 5.00 dimineața.
O altă teză principală a apărării lui Adrian Năstase a fost aceea că judecătoarea Ioana Bogdan, care a făcut parte din completul de trei judecători care a dat condamnările în dosarul "Trofeul Calității" la instanța supremă, nu ar fi fost numită legal în funcție, deci verdictul ei ar fi nul.
Fostă procuroare și consilieră a șefului DNA, Bogdan a devenit judecătoare, apoi a fost delegată și promovată la ÎCCJ. Apărarea lui Năstase susține că nu există un decret prezidențial de numire a acesteia în funcția de judecător, așa cum au primit toți magistrații după modificarea Constituției, pentru a căpăta caracterul de inamovibili. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat însă că legea nu impunea un astfel de decret în cazul magistraților aflați deja în funcții.
Urmărește știrile Tabu și pe Google News



























