Zâmbetele forțate la locul de muncă pot conduce la alcoolism

Dacă sunteți genul de oameni care pot servi oamenii în fiecare zi și nu-și pierd niciodată speranța în umanitate, adică lucrați în servicii și sunteți foarte buni în ceea ce faceți – citiți asta.Munca în servicii nu este ușoară și nu este pentru toată lumea și de cele mai multe ori apare presiunea de a zâmbi zilnic și în orice moment. Indiferent de ceea ce s-ar putea întâmpla la locul muncii, chipul pe care clientul îl vede trebuie să fie unul fericit și zâmbitor în orice moment. Cel puțin teoretic. Și în plus, dacă faci efortul și mai zâmbești uneori fals doar de dragul unei interacțiuni plăcute cu un client acest lucru poate veni cu beneficii. Dar, după cum arată un nou studiu, zâmbetele forțate vin la pachet cu altceva. Un studio recent a descoperit că emoțiile pe care trebuie să le suprimați pentru a zâmbi fals printr-o schimbare la serviciu pot reveni să vă bântuie.Cercetătorii de la Penn State și de la Universitatea din Buffalo au descoperit că angajații care își forțează zâmbetele suferă de un risc mai mare de a bea alcool la finalul zilei de muncă. Este o poveste cu care mulți din industria serviciilor unt poate familiarizați deși nu-și puteau poate explica de ce. Pentru studiu, cercetătorii au examinat 1.592 de participanți care au fost întrebați cât de des au falsificat un zâmbet, cât de des au băut după muncă, cât de mult au simțit că au avut succes la serviciu și cât de impulsivi erau de obicei.

Pentru mulți din sondaj, falsul emoțiilor pozitive și suprimarea emoțiilor naturale s-au transformat în consumul de alcool. După cum a declarat profesoara de psihologie Penn State, Alicia Grandey, „Suprimarea emoțiilor în interacțiunea cu clienții au fost legate de băutură dincolo de stresul pe care-l impune locul de muncă în sine. Nu doar că cei care zâmbesc artificial se simt rău dar cu cât trebuie să-și controleze emoțiile negative la locul de muncă, cu atât mai puțin sunt capabili să își controleze consumul de alcool după muncă."Ea a mai explicat: „Asistentele medicale, de exemplu, își pot amplifica sau falsifica emoțiile din motive clare”. "Fie că încearcă să mângâie un pacient sau să construiască o relație puternică cu acesta. Dar cineva care falsifică emoții pentru un client pe care știe că s-ar putea să nu îl mai vadă niciodată, s-ar putea să nu fie la fel de satisfăcut și, în cele din urmă, pentru el, efortul s-ar putea să fie mai obositor sau mai solicitant."La final, Grandey a sugerat ca angajatorii să folosească acest studiu pentru a-și îmbunătăți locurile de muncă. „Angajatorii ar putea dori să ia în considerare posibilitatea de a permite angajaților să aibă o autonomie ceva mai mare la locul de muncă”, a spus ea. „Și când efortul emoțional este clar legat de recompensele financiare sau relaționale, efectele nu sunt atât de rele.”