Ziua Brâncuși, marcată cu proiecții: statul n-a avut bani de asigurare pentru „Cumințenia Pământului”

Astăzi este sărbătorită Ziua națională Constantin Brâncuși. S-au împlinit 144 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Brâncuși este omagiat, an de an, la aniversarea nașterii sale, 19 februarie, printr-o zi dedicată, marcată la nivel național începând din anul 2016.

Cum a fost marcată Ziua Brâncuși

Ziua Brâncuși a fost marcată printr-o proiecție de 40.000 de euro, în timp ce „Cumințenia pământului” rămâne într-o cutie.

Miercuri, Ministerul Culturii a organizat la Muzeul Național de Artă al României, cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, „tururi ghidate în sala Brâncuși” și „Tur Ghidat pentru oficialități”. La ora 19 va avea loc un spectacol de proiecții holografice și mapping, în curtea Palatului Regal.

De ziua lui Brâncuși, lucrarea „Cumințenia Pământului” nu a putut fi expusă deoarece Ministerul Culturii nu a plătit asigurarea de 2.000 de euro pentru expunerea sculpturii, a susținut avocatul proprietarilor, Bogdan Grabowski.

Irina Rimes, ambasadoare pentru Ziua Brâncuși

Pe 13 februarie 2020, Ministerul Culturii Bogdan Gheorghiu a anunțat că artista Irina Rimes a fost desemnată ambasador onorific al Zilei Constantin Brâncuși 2020. Decizia sa a stârnit un val de critici din partea oamenilor de cultură și a opiniei publice.

Irina Rimes

„Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale, să fie atrași de cultură. Colaborăm cu modelele tinerilor, care se bucură de încrederea și simpatia lor. Îi mulțumesc Irinei Rimes pentru că acțiunea și-a atins scopul. Toată lumea vorbește despre acest eveniment și despre Brâncuși. Altfel, ar fi fost o mediatizare foarte palidă. Intenționăm să schimbăm modul de comunicare cu tinerii, să schimbăm canalele. Am implicat reprezentanți din medii diferite. Este și scriitorul Alex Ștefănescu. Încercăm să ne adresăm tuturor. Nu trebuie să se supere nimeni pentru că încercăm să-i atragem pe tineri colaborând cu modelele care se bucură de încrederea lor.

Facem și noi pași înspre tineri înainte de a-i judeca că nu sunt atrași de fenomenul cultural. Este doar un prim pas. Orice acțiune poate fi analizată, pot fi păreri pro și contra. Important e că am creat dezbatere, multă efervescență în jurul acestui subiect. Am încercat să profităm de popularitatea Irinei Rimes pentru a promova fenomenul cultural. Poate multă lume din domeniul cultural, foarte familiarizată cu ideeea de Brâncuși, poate nu știa cine este Irina Rimes. Este win-win”, a declarat ministrul Culturii.

Artistul care ne-a dăruit „bucurie curată”

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobița, județul Gorj. După școala primară, urmată în parte la Peștișani și în parte la Brediceni, perioadă când a muncit și ca ucenic la Târgu Jiu, Slatina și Craiova, a reușit să intre la Școala de Arte și Meserii din Craiova (1894-1898). În 1895 a fost admis la specializare la secția de sculptură în lemn a școlii. Doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secția de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. După terminarea Școlii de Meserii, Brâncuși a plecat la București, unde s-a înscris la Școala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în 1902. În timpul studenției, a realizat lucrările „Bustul lui Vitelius” (1898) și „Capul lui Laocoon”, pentru care a primit medalia de bronz.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta și Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Școala Națională de Arte Frumoase din capitala Franței, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié.  Părăsește atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu crește nimic” și închiriază un spațiu pe strada Montparnasse, unde își amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuși a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum și „Cumințenia pământului”, care e ascunsă într-un deposit și pentru care statul român a făcut campanie națională.

În perioada care a urmat a lucrat mult. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziții din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris.

„Cumințenia Pământului”

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârșit”, definitivată și inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetățenie până spre sfârșitul vieții, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină și cetățean francez.

Cu toate că se bucura deja de recunoaștere artistică la nivel mondial, Brâncuși a continuat să-și ducă viața ca un simplu țăran român, până în ultimele clipe din viață. Constantin Brâncuși a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineața, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Sculptorul român a dorit să lase moștenire României toate lucrările sale nevândute și uneltele, dar autoritățile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuși a fost „redescoperit” în țara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat și aproape dărâmat. Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puține se mai află în țară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău și București), majoritatea acestora putând fi admirate în cele mai mari muzee și colecții din lume.

La 3 iulie 1990, Constantin Brâncuși a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la nașterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuși, sărbătorit și în cadrul UNESCO.