Recomandări privind prevenirea și combaterea înțepăturilor cauzate de căpușe

Căpușele sunt artropode parazite ce populează suprafața corpului fiind găsite pe tegumentele mamiferelor, sau în blana lor, sau pe pielea păsărilor.

Căpușele sunt de dimensiuni foarte mici, însă pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul roșu. Căpușele exofile, cu prezență în spațiul liber, se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe pășune pentru a găsi gazdele. În cazul în care condițiile sunt nefavorabile, ele se ascund în tufișuri, în sol etc.

Atașarea de gazdă se face în timpul trecerii acesteia pe lângă firele de iarbă pe care se găsesc căpușele, localizându-se preponderent în zona capului și a gâtului speciei parazitate. Căpușele se localizează preponderent în zona capului și a gâtului,putând cauza îmbolnăviri severe și uneori, chiar fatale, atât la animale cât și la oameni, din cauza toxinelor injectate odată cu saliva (paralizia de căpușe) a consumului de sânge care poate duce la anemie gravă, inducerea unor stări alergice și chiar șoc anafilactic etc.

În organismul uman afecțiunile au ca simptome manifestari asemănătoare gripei: febră, cefaleea, greață, vomă, uneori simptomele pot evolua sub clinic, greu de sesizat. În plus, rănile pe care le produc creează porți de intrare pentru infecții secundare, sau produc diferite afecțiuni ale pielii, durere sau tumefacții.

Căpușele transmit (vehiculează) o serie de agenții patogeni prin :

• salivă –  injectarea de salivă produce lezarea vaselor de sânge și transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalită)

• prin consum de lapte crud sau produse lactate obținute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de căpușe la om.

Înmulțirea exagerată și răspândirea căpușelor pe arii tot mai extinse, ajungând din zonele împădurite, până în grădinile din spatele locuințelor. a fost generată de o serie de factori, incluzând:

• specificul înmulțirii căpușelor, o femelă adultă depune peste 10.000 de ouă într-un ciclu evolutiv,

• înmulțirea explozivă a populațiilor de câini comunitari, pisici, rozătoare și de animale sălbatice, ca principali vectori,

• modificările în utilizarea pesticidelor,

• comerțul intensiv cu animale,

• numărul mare de clădiri sau spații urbane părăsite, adăposturi de animale neigienizate și nedezinfectate,

• dezvoltarea zonelor suburbane.

În baza acestor informații, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare, atenționează autoritățiile locale, proprietarii de animale și nu în ultimul rând populația de necesitatea implementării a unor acțiuni stabilite prin programe comune cu alte autorități de la nivel județțean, respectiv:

• Identificarea permanentă a zonelor considerate cu risc biologic ridicat și informarea celorlalte autorități responsabile.

• Inițierea unor campanii de informare, prin medicii veterinari oficiali, în zonele cu risc ridicat, pentru conștientizarea crescătorilor de animale, a organizațiilor pentru protecția animalelor cu măsurile ce se impun pentru prevenirea infestării animalelor și a imbolnăvirii oamenilor prin ințepătura de căpușă.

• Responsabilitatea autoritățiilor locale privind efectuarea dezinsecțiilor în spații și clădiri nefuncționale, în parcuri, zone de agrement, pajiști naturale cu vegetație abundentă, precum și colectarea și deparazitarea câinilor comunitari.

• Efectuarea lucrărilor de defrișare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafețele de pajiști naturale infestate.

• Monitorizarea permanentă a modului cum sunt respectate reglementările legale privind circulației animalelor (bovine, ovine, caprine, animale de companie) prin localități, in parcuri și locuri de agrement,

• Efectuarea, prin personalul sanitar veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazdă a căpușelor, precum și afluirea de probe la laboratorul D.S.V.S.A. județean pentu identificarea căpușelor prin examene de specialitate.

• Colaborarea cu medicii veterinari pentru efectuarea acțiunilor de prevenire și combatere, în special a tratamentelor antipartazitare, a dezinfecțiilor, dezinsecțiilor și a deratizăriilor, în situațile în care aceste acțiuni se impun.

• Colaborarea permanentă cu alte autorități județene, responsabile, prin informări reciproce și acțiuni comune pentru realizarea măsurilor cuprinse în programul județean.

• Populația să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată, la picnic, să evite zonele împădurite sau cu vegetație înaltă în perioada caldă a anului și să rețină în cazul unei înțepături cauzate de căpușe, următoarele:

• căpușele nu se rup, ci se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserție pe piele, altfel cleștii căpușii rămân în interiorul pielii și pot infecta locul unde au pătruns;

• după îndepărtarea căpușei, se dezinfectează locul cu iod;

• dacă starea generală nu se ameliorează, trebuie mers de urgență la medicul de specialitate;

Combaterea efectelor nedorite cauzate de căpușe este în mod fundamental, pe lângă o problemă de sănătate publică și o chestiune economică, care trebuie să își facă efectele pe termen mijlociu și lung.

Sursa: Tabu.RO