MARCEL IURES, interviu in exclusivitate pentru Tabu ...feat. Amza Pellea, Johnny Depp, Lucian Georgescu

MARCEL IURES, protagonist si al ultimei premiere cinematografice romanesti _ "Tatal fantoma" de Lucian Georgescu - a acordat in exclusivitate pentru TABU de martie un interviu de antologie! Iata cateva replici  din interviul realizat de Dan-Silviu Boerescu:

TABU: Pregătindu-mă pentru acest interviu, am descoperit că v-ați născut în aceeași localitate cu Amza Pellea. Și am fost ușor surprins: „Ce să caute Hamlet la Băilești?!”.

MARCEL IUREȘ: Surprins? De ce surprins? (zâmbește)

TABU: Nu regăseam același tip de temperament...

MARCEL IUREȘ: Sunt populații diferite acolo! Familii total diferite, cu origini destul de vechi.

TABU: Vă știați din Băilești?

MARCEL IUREȘ: Sigur, cum să nu?

TABU: Care e prima amintire despre el?

MARCEL IUREȘ: Ei, eram mărișor, încercam să dau la Teatru. Eu am dat la Teatru după ce m-am sculat dintr-o boală, o boală grea - era să mor atunci, pe la 22-23 de ani. La olteni, în cazuri din astea, se pun în mișcare toate mecanismele de familie, unchi, veri... Așa am ajuns la Amza, el era directorul Teatrului Național din Craiova, unde și juca foarte mult. Am ajuns, în sfârșit, la el, într-o pauză de spectacol, iar ai mei, toate rudele din Băilești, m-au împins la el înăuntru, în cabină, zicând: „ –Uite, Amzulică, ăsta e nepotul nostru, vrea să se facă actor!”. Amza s-a uitat pătrunzător la mine și mi-a zis: „-Cin’ te ține, mă? Te țin eu să nu te faci actor?”. (râde copios)

(...)

TABU: Îmi imaginez că v-au căutat și producătorii de telenovele românești. Alții, ca Gheorghe Dinică, Maia Morgenstern sau Gheorghe Visu chiar au acceptat!

MARCEL IUREȘ: M-au mai căutat ei și pe mine! Au acceptat unii, asta e după cum e omul, eu nu-i condamn. Mie nu-mi plac, însă, aceste formate. În cazul serialului „În derivă”, HBO Los Angeles a venit cu numele meu și nu puteam refuza. Era un fel de pionierat în România, noi nu am ajuns să trăim cu acest subiect pe masă.

(...)

TABU: N-ați jucat în filmele din România din ultimii 20 de ani.

MARCEL IUREȘ: Probabil că și eu am greșit. La un moment dat, s-a creat un fel de legendă, pe care nu am demontat-o la timp, cum că aș fi inabordabil, inaccesibil, că nu există bani în România cu care să pot fi plătit. Dar nu am cum să devin un actor scump, atâta vreme cât nu mi se dau scenarii să le citesc!

TABU: Cum ați ajuns la „Tatăl fantomă”, filmul lui Lucian Georgescu?

MARCEL IUREȘ: Prin Lucian Georgescu! A fost o primă întâlnire pentru un film de promovare, o acoladă a unui fenomen de marketing cultural, Lucian fiind atunci omul care mișca Graffitti BBDO. Am făcut un Ulise într-un film care s-a proiectat pe fațada Bibliotecii Naționale, când a venit să cânte și Emir Kusturica, o nebunie multimedia. Apoi, poate nu știți, la baza Teatrului Act a stat un proiect care a trecut prin mâinile lui Lucian Georgescu, a cărui agenție avea drept client un mare operator de telefonie mobilă. Noi doi avem o legătură creativă care trece mult dincolo de film, o istorie. A mai avut loc o întâlnire cu Barry Gifford, care a scris povestea, apoi lucrurile s-au tot adăugat și așa a ieșit filmul.

(...)

TABU: Aveți vreun tabu?

MARCEL IUREȘ: Cred că cel mai mare tabu pentru om este să ai tabuuri.Cuvântul „tabu” este inadecvat vieții moderne. Dincolo de marile „victorii” (citiți „nenorociri”) ale omului de azi, ne mai amintim, când și când, că există rușine, că există un Dumnezeu, ceva care să ne rețină, ceva peste care să nu trecem ca peste un câine mort. Nu sunt un bigot, cred foarte mult în măsură. Dacă vreți să asimilați, să puneți un semn de egal între tabu și măsură, da, acesta e un tabu – măsura.

...Numai in TABU de martie,  interviul complet cu MARCEL IURES!