Recenta prestație muzicală a lui Radu Mazăre, într-o combinație pitorescă și mizericordioasă cu Loredana, Cabron și Alex Velea, a devenit de câteva săptămâni principala țintă de glume de autobază a întregului Internet. Edilul constănțean – binecunoscut pentru legenda care spune că, asemenea prințului dintr-o celebră poveste, e blestemat să se transforme în sorcovă din clipa în care părăsește pragul casei și nu e om decât în clipa în care calcă peste același prag – a decis să renunțe la trilurile solo de sub duș și să izbească piața muzicală în forță, într-un remake delirant după Baywatch, unde
Recenta prestație muzicală a lui Radu Mazăre, într-o combinație pitorescă și mizericordioasă cu Loredana, Cabron și Alex Velea, a devenit de câteva săptămâni principala țintă de glume de autobază a întregului Internet. Edilul constănțean – binecunoscut pentru legenda care spune că, asemenea prințului dintr-o celebră poveste, e blestemat să se transforme în sorcovă din clipa în care părăsește pragul casei și nu e om decât în clipa în care calcă peste același prag – a decis să renunțe la trilurile solo de sub duș și să izbească piața muzicală în forță, într-un remake delirant după Baywatch, unde el e un fel de David Hasselhoff mai scheletic și mai puțin cârlionțat, înconjurat de bunăciuni, și fredonează formula magică agățătoare de turiști „Să înceapă salvamarul / Face cinste carnavalul” sau așa ceva. Cert e că piesa e un remake după un hit croat intitulat Delirium tremens și toți cei patru… hm, să le zicem performeri se aliniază în a ilustra că nomen est omen, după cum frumos spuneau strămoșii noștri cu togă.
Dar Radu Mazăre e departe de a fi primul politician care se hotărăște să urmeze ad litteram expresia „vocea poporului”. De-a lungul istoriei, nenumărați demnitari au încercat să ne arate că, sub carapacea blindată de protocol și de varii forme de imunitate se ascunde de fapt o fire sensibilă de artist. Și nu ne referim doar la virale de Internet compilate din sunetele emise de ilustrul deținător de funcție, așa cum i s-a întâmplat președintelui francez François Hollande, din ale cărui bâlbâieli un troll internaut ghiduș a scos tema jocului Super Mario; vorbim de cântat pe scenă, cu microfon, cu tot dichisul.
Noi vă vom da topul 5 al preferințelor noastre.
5. Hugo Chàvez – Potpuriu
Oricine aruncă un ochi pe Youtube, peste videoclipurile cu Hugo Chávez, va remarca faptul că viața ilustrului dictator al Venezuelei semăna izbitor de mult cu un musical. Vorbea ce vorbea, apoi începea hodoronc – tronc să cânte. A făcut asta și în discursuri oficiale, a făcut-o și la Larry King Live, ba chiar există un filmuleț cu cei doi cântând duios Cielito lindo.
Faptul că avea vocea și rafinamentul unei cizme nu i-a știrbit cu nimic popularitatea tătucului adorat al Venezuelei, căruia îi plăcea să vorbească despre „imperialismul american” cam cu cuvintele lui Ceaușescu, dar pe spaniolă. Nu putem să nu ne întrebăm cum ar fi arătat un Ceaușescu care să-și completeze discursurile, din trei în trei fraze, cu un „Cine-o pus cârciuma-n drum” sau cu „Mă dusei să trec la Olt.”
4. Hillary Clinton – Star Spangled Banner
Mai țineți minte scandalul de acum câțiva ani, când Marcel Pavel aproape că a fost linșat pentru dezonoarea adusă imnului de stat? Versiunea imnului american, interpretată de Hillary Clinton, ar fi trebuit să-i aducă acesteia minim un exil, dacă e să păstrăm proporțiile. Una dintre poantele care s-au răspândit pe Internet cu viteza luminii a fost că sunt două lucruri pe care doamna Clinton nu va izbuti niciodată să le facă: să devină președinte și să cânte.
Prestația a fost o asemenea insultă pentru urechile gingașe, încât a dispărut miraculos de pe Youtube. Videoul de mai sus e o compilație cu mai mulți interpreți ai imnului național american. O vedeți pe Hillary cântând doar un vers pe la mijloc. Credeți-mă, e revelator.
3. Bill Clinton și un cor multietnic de copii – Imagine
"Mă pricep și la tromboane..."
Iată-l și pe celălalt membru – cel erectil – al acestui cuplu de mare angajament, alcătuit din doi politicieni torturați de morbul muzicii. Spre deosebire de Hillary, care nu înțelege că există acel lucru numit voce, la care ea nu va accede niciodată, Bill se înconjoară pe această scenă de atât de multă lume, încât, dacă scăpați un ziar pe jos în timp ce cântă el, riscați să-i ratați complet prestația. Cel puțin la nivel interpretativ.
Rămâne impresia la nivel de prezență. Iei copii arabi și israelieni și-i pui să cânte suav acest imn al utopiilor fericite, Imagine. Apoi îl adaugi pe Bill Clinton, cu privirea lui libidinoasă de mascul care dă mai degrabă microfonul la cântat internelor de la Casa Albă decât să-și forțeze el ambitusul, pipăiala disperată cu care-și asaltează partenera de scenă, și ai un contrapunct perfect. După cum zicea un prieten, arta e chestiune de compoziție.
2. Stephen Harper – Sweet Caroline
"Și a fost odată un titan pe nume Atlas..."
Primul ministru al Canadei este un Tory. Un Conservator. Știți, partidul orientat istoric spre instituțiile tradiționale ale Marii Britanii, partidul oamenilor care țin la etichetă, la maniere, la cutume și la protocol.
Ei, bine, Stephen Harper e un conservator atipic. Atât de atipic încât, acum trei ani, la petrecerea de Crăciun, a decis să-și distreze națiunea prin intermediul propriei persoane. Iar versiunea lui de Sweet Caroline sună foarte catchy. Poate nu la fel de catchy precum ar suna din gurița lui Victor Ponta, dar, din păcate, premierul nostru nu are atâta simț al umorului.
VLADIMIR PUTIN – BLUEBERRY HILL
"Aici sunt banii dumneavoastră..."
Winnerul absolut al categoriei, din punctul meu de vedere, e Vladimir Putin. M-am îndrăgostit de Putin văzând acest clip și am avut fantezii erotice turbate cu el trei nopți la rând. Carisma și relaxarea cu care se mișcă complet pe lângă melodie; accentul rusesc irezistibil cu care susură versurile, dând din cap ca un copil mic când zice o ghicitoare; farmecul gesturilor tipice de politician, cu care acompaniază blues-ul – toate acestea creează dependență. Dacă vreodată Putin decide să tragă un album și să plece în turneu, jur să fiu în primul rând și să arunc în el cu articole textile dantelate până îl îngrop.
Urmărește știrile Tabu și pe Google News
