Românii se căsătoresc mai târziu și divorțează mai greu

Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate față de acum 30 de ani și divorțează mult mai greu, un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluția din 1989, se arată într-o analiză realizată de compania de consultanță Frames.

„În 2020, căsătoria a ajuns un eveniment pe care mulți dintre tineri caută să-l amâne cât mai mult. Asta nu înseamnă că își ignoră sentimentele, însă și le manifestă ceva mai puțin formal, fără să ajungă așa repede la Starea Civilă. Acum 30 de ani, românii sărbătoreau în premieră, pe 14 februarie, Valentine's Day, ziua occidentală a îndrăgostiților. Statisticile oficiale, analizate de experții de la compania de consultanță Frames, arată că în 1990, tinerii erau mult mai deciși să își unească destinele decât în prezent. Bărbații se căsătoreau în medie la 25 de ani, iar femeile la 22 de ani. De atunci, vârsta medie a tinerilor aflați la prima căsătorie a crescut vertiginos, ajungând, în 2018, la 31,9 ani în cazul bărbaților, și la 28,7 ani în cazul femeilor”, menționează sursa citată de Agerpres.

Analiza Frames arată, totodată, că numărul căsătoriilor a scăzut cu aproape 50.000 în ultimii 30 de ani, în condițiile în care, în 1990, la Oficiile de Stare Civilă erau înregistrate 192.652 de căsătorii, iar în 2018 doar 143.292. Recordul negativ din punct de vedere al căsătoriilor a fost înregistrat în 2011, când Institutul Național de Statistică raporta un număr total de 105.599 de căsătorii. „2010, 2011 și 2012 au fost anii crizei economice, iar românii au resimțit din plin provocările acelor vremuri. Scăderea abruptă a numărului căsătoriilor este în strânsă legătură cu problemele financiare din acea perioadă, cu disponibilizările, cu tăierile de salarii, cu climatul de insecuritate socială”, se precizează în documentul citat.

Odată cu ieșirea din criză, și căsătoriile au revenit pe un trend pozitiv, semn că românii au început să aibă din nou încredere în viitor și să își întemeieze o familie. Așa s-a ajuns ca în 2018 să fie înregistrate 143.292 de căsătorii, cu 679 de căsătorii mai multe decât în anul anterior. Rata nupțialității (denumirea statistică a ratei căsătoriilor) a ajuns, astfel, la 6,5 căsătorii la 1000 de locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, precizează sursa. În 1990, spre comparație, se înregistrau 8,3 căsătorii la 1000 de locuitori.

Motivele pentru care căsătoriile sunt amânate

Potrivit experților, motivele pentru care căsătoriile sunt amânate au legătură cu schimbările majore prin care a trecut societatea românească, de la educație, influența mass-media și social media și aspirațiile legate de carieră, până la situația economică a cuplului.

„Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esențial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranță, de familie tradițională, mai ales în mediul rural. În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane. Educația, influența mass-media & social media, emanciparea socială, aspirațiile legate de job, de carieră, opțiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, însuși conceptul de „întâlnire”, de relație sentimentală se prezintă la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influențat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relații de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor țărilor occidentale”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

A scăzut rata divorțurilor

Potrivit datelor INS, citate în analiză, în 2018, cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbații și femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, iar cele mai ridicate rate de nupțialitate (număr de căsătorii la 1000 de locuitori) s-au înregistrat în București (11,5%) și în județul Ilfov (7,7%). La nivel european, România se situează printre țările cu o rată a nupțialității ridicată, de 7,3%, alături de Lituania (7,5%), Cipru și Letonia (6,8%) și Malta (6,3%). Pe de altă parte, analiza Frames arată că numărul divorțurilor, în 2018, este la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani. Dacă în 1990 se înregistrau 32.966 divorțuri, iar în 2010 erau raportate 32.632, în 2018 numărul acestora scăzuse la 30.857, mai puține cu 290 divorțuri comparativ cu anul 2017.

Vârsta medie a soților la divorț a fost, în 2018, de 43 ani pentru bărbați și de 39,3 ani pentru femei. „Statisticile oficiale arată că numărul de divorțuri cel mai ridicat se înregistrează în mediul urban, dublu față de cel din mediul rural. Vârsta predilectă a celor care divorțează este de 40-44 ani în rândul bărbaților (5.813 divorțuri/20% dintre divorțuri) și de 30-34 ani la femei (5.626 divorțuri/18,8% dintre divorțuri)”, arată analiza.

La nivelul Uniunii Europene, România, cu o rată a divorțurilor de 1,5%, se află la mijlocul clasamentului în care campioane sunt Letonia și Lituania (3,1%) și Danemarca (3,0%). Cele mai mici rate de divorțialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,8%) și Grecia (1%). Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor statistice privind dinamica căsătoriilor și divorțurilor din România, din perioada 1990-2018, ultimul an pentru care există date oficiale finale.