La 24 iunie, în calendarul creștin ortodox, este sărbătorită nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută și sub denumirile de Sânzienele sau Drăgaica.
În timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o serbare populară cu caracter tradițional, ce se desfășoară diferit în funcție de țară și chiar de regiune Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii.
În credința populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.
Legendele spun că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă și „dau puteri” deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină.
Sânziana sau Drăgaica este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei și de neveste cu copii în brațe în timpul dansului nupțial, jocul Drăgaicei. Drăgaica ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer în ziua solstițiului de vară și s-ar desfăta, cântând și dansând, împreună cu alaiul său nupțial format din zâne fecioare și fete frumoase, peste câmpuri și păduri.
