Sindromul boreout: ce înseamnă și cum ne afectează asta pe plan fizic și psihic

Sindromul Boreout descrie lipsa satisfacției la locul de muncă indusă de o stare permanentă de plictiseală și monotonie.

Termenul a fost menționat pentru prima oară în 2007. Peter Werder și Philippe Rothlin, ambii consilieri pe probleme economice, sunt cei care l-au creat și definit. Potrivit lor, Boreout ar fi compus din trei elemente: lipsa solicitării la locul de muncă, dezinteresul și plictiseala.

Cele trei elemente principale ale sindromului boreout sunt:

• lipsa provocărilor, a solicitărilor profesionale. persoana afectată ar dori să fie expusă unor provocări mai mari;

• dezinteres. persoana în cauză pierde orice interes legat de activitatea sa profesională;

• plictiseală. persoana în cauză este lipsită de orice motivație și idee de cum ar putea depăși situația;

Chiar dacă unii pot fi invidioși pe cei care se plictisesc din cauza lipsei de activitate, medicii spun că acest sindrom poate fi la fel de toxic pentru creier, dar și cu implicații negative în ceea ce privește sănătatea fizică. Studiile arată că persoanele plictisite tind să fie mai puțin satisfăcute de locul lor de muncă și prezintă chiar și un risc mai crescut de a face infarct sau depresie.

O altă cercetare a relevat că persoanele cu sindrom boreout sunt de 2-3 ori mai expuse riscului de deces din cauze cardiovasculare. Cu alte cuvinte, spun ei, persoanele plictisite tind să fie mai puțin preocupate de sănătatea lor, nu fac mișcare, consumă alimente grase, prăjeli, dulciuri, fumează și fac abuz de alcool pentru a se simți mai bine. Iar aceste obiceiuri, inevitabil, duc la apariția multor probleme de sănătate.

Cum știi dacă suferi de sindromul boreout?

Werder și Rothlin propun, în cartea lor, o serie de întrebări în scopul autotestării. „Dacă ați răspuns afirmativ la mai mult de 4 întrebări, suferiți de Boreout sau sunteți pe cale s-o faceți”, spun autorii.

Descoperă întrebările dar și soluții la această problemă, pe Tabuhighlife.ro.