Zilele trecute, cea mai longevivă trupă de alternative rock a României, Omul cu Șobolani, și-a lansat al nouălea album, <i>Marea căutare. </i>Cu acest album, fostul <i>Copil rebel </i>Dan Amariei, cunoscut și ca „unul dintre puținii textieri care scriu piese care să nu sune extrem de stupid în limba română”, revine la muzica tinereții sale, grunge-ul în stil Nirvana și Pearl Jam.
Text de Lorena Lupu
„În acest material nou, ne-a dispărut caterinca”, povestește vocalistul trupei Omul cu Șobolani, în timp ce căutăm un colț de Cărturești, să vorbim puțin despre albumul proaspăt lansat, un <i>epic</i>
Zilele trecute, cea mai longevivă trupă de alternative rock a României, Omul cu Șobolani, și-a lansat al nouălea album, Marea căutare. Cu acest album, fostul Copil rebel Dan Amariei, cunoscut și ca „unul dintre puținii textieri care scriu piese care să nu sune extrem de stupid în limba română”, revine la muzica tinereții sale, grunge-ul în stil Nirvana și Pearl Jam.
„În acest material nou, ne-a dispărut caterinca”, povestește vocalistul trupei Omul cu Șobolani, în timp ce căutăm un colț de Cărturești, să vorbim puțin despre albumul proaspăt lansat, un epic album al cărui prim videoclip, Caută, are zece finaluri dintre care utilizatorul de Internet îl poate alege pe cel preferat. Și mai are un duet neașteptat, Visule, cu MC Bean (vocalul de la Șuie Paparude și actual lider al trupei de mix eclectic de folclor și dubstep Subcarpați). Recent, s-a lansat și următorul single, Am ce dau, o meditație schopenhaueriană despre tot ce e trist în viață.
Greu de crezut că s-a lepădat realmente de caterincă, dacă te uiți la ochelarii lui haioși, cu rame albe, imense, parcă smulși dintr-un desen animat. Dar Dan îmi confirmă: „Ne-a ieșit ceva matur și foarte deep. Marea căutare de pe acest album e preponderent interioară. E căutarea unui om care are 36 de ani și care a trecut printr-o grămadă de lucruri. Personale și profesionale. Nu pot fi tratate separat, pentru că eu sunt tot eu și la job, și pe scenă, și în pat.”
Ce-i drept, au trecut 17 ani și opt albume de când Dan, pe atunci fan înrăit al muzicii alternative de Seattle, student la anul I la actorie și posesor al unui păr blond din care azi n-a mai rămas decât o dulce amintire, își exersa vocea în bucătăria părinților săi constănțeni, împreună cu un prieten din copilărie, care-l acompania la chitară, într-o noapte caldă de august. Pentru că le-a plăcut ce a ieșit, Dan și-a luat cu japca prietenul și l-a târât până în București, în apartamentul pe care îl închiriase împreună cu alți doi băieți, visând să-și facă o trupă. Numele Omul cu Șobolani vine de la titlul vestitei cărți omonime a lui Sigmund Freud, pe care Dan recunoaște că n-a citit-o nici până în ziua de azi.
(Continuarea, în noul TABU, acum la toate punctele de difuzare a presei.)
Foto: Ina Ciobanu / inaciobanu.blogspot.com