Cafeaua decofeinizată s-ar putea să nu aibă aceeași senzație plăcută, dar poate oferi un avantaj creierului pe care versiunea cu cofeină nu îl are.
Într-un experiment recent de mică amploare, neurologii au descoperit că doar participanții care au băut cafea decofeinizată au prezentat îmbunătățiri semnificative la două teste de memorie.
Cei care au băut cafea cu nu au făcut-o.
Constatările, publicate în Nature Communications în aprilie, sugerează că ceva dincolo de cofeină ne afectează și creierul atunci când bem cafea.
Microbii noștri intestinali ar putea fi vinovați.
Experimentul este doar de mică amploare și preliminar, dar neurologii încep să se gândească la faptul că, chiar și fără cofeină, cafeaua ar putea „stimula” unii gurmanzi din intestinele noastre și ar putea schimba cât de „vorbăreți” sunt aceștia cu creierul.
„Cafeaua este mai mult decât cofeină – este un factor alimentar complex care interacționează cu microbii intestinali, cu metabolismul nostru și chiar cu bunăstarea noastră emoțională”, explică neurobiologul specializat în stres John Cryan de la University College Cork din Irlanda.
„Constatările noastre sugerează că, fie că este cofeinizată sau decofeinizată, cafeaua poate influența sănătatea în moduri distincte, dar complementare.”
Cryan bănuiește că beneficiile cafelei de dimineață ar putea avea mai mult de-a face cu microbii intestinali decât cu cofeina.
Sigur, cofeina poate traversa bariera hematoencefalică și poate interacționa direct cu țesutul neurologic, dar este doar unul dintre cei peste o mie de compuși conținuți în cafea.
Există mult mai multe aspecte. Cafeaua nu conține probiotice, dar conține numeroși polifenoli, compuși vegetali despre care se știe că hrănesc microbii din intestinul uman.
Poate că polifenolii din cafea hrănesc microbii intestinali și declanșează o cascadă de schimbări interne care duc cumva la o mai bună cunoaștere.
Teoretic, cafeaua ar putea schimba metaboliții pe care îi folosesc microbii și modul în care aceștia funcționează împreună ca un colectiv.
