Prima întâlnire - sfaturile pe care le poți ignora

Unul dintre cele mai iritante obiceiuri umane este povața. E deranjantă pentru că e generică, pentru că uneori e clișeul personificat (A: Să te clătești după ce te speli pe dinți. B: Pă buneeee!? Serios? Ce înțeleptu-satului ești tu și ce cugetări ancestrale scoți!), sau se potrivește ca nuca-n perete (A: De ce te chinui cu transportul în comun, ia-ți mașină! B: Of cors, de îndată ce plătesc cele trei luni restante la chirie!). Și de cele mai multe ori, e un mod de a tăia văicăreala interlocutorului, după o jumătate de oră de ascultare încrâncenată, combinată cu smulsul părului din palmă pe furiș.

În schimb, când vine vorba de amor, brusc, toate muierile cu căsnicii de coșmar devin subit experte. Iar sfaturile lor sunt numai bune de băgat înapoi în gura celei care le-a dat și de aruncat pe foc, la pachet. Să facem o scurtă trecere în revistă a tot ce te învăța bunică-ta de bine și de fapt, era prost:

1) "Nu fi atât de pretențioasă, Făt-Frumos nu există; vezi dacă e băiat cumsecade"

OK, Făt-Frumos nu există, dar există ceva mai bun. Există oameni cu care te potrivești foarte bine. Cu care aveți același umor, aceleași idei despre viață, hobby-uri complementare și un feeling plăcut, de câte ori sunteți unul aproape de celălalt. Sfatul ăla old-school "Mai bine cu unu' urât și prost decât singură" e de pe vremea când era o rușine să muncești, ca femeie. Dacă nu îți place mult, mult un bărbat, n-are sens să te minți singură că într-un viitor o să-ți placă. E mai bun cardul cu salariu, că nu cere de mâncare.

2) "Fii mai degrabă tăcută și misterioasă, decât normală și simpatică. Bărbații iubesc misterele"

Bărbații iubesc misterele timp de două ore, în sala de cinema. După aceea, iubesc și ei lucrurile cu sens. Ca oamenii.
Un amic făcea mișto de misterioase într-o seară: "Astea ar trebui să-și imagineze cam cum ar trebui să povestească ăla despre întâlnirea cu ele. Băi, am ieșit cu o fată. Modul în care tăcea, stătea acolo și nu zicea nimic era absolut fabulos. Modul în care nu zâmbea și deschidea gura doar din sfert în sfert de oră mă înnebunea de plăcere. Modul în care mă lăsa să fac conversație de unul singur, ca televizorul, era un orgasm ambulant!"
Bun. Exprimă-te. Fii tu însăți. Lumea e plină de divorțuri ale unor oameni care au făcut pe misterioșii la primele întâlniri și abia după nuntă s-au descoperit cu adevărat.

3. "Paște trei frunze, nu mânca de față cu potențialul ales!"

Ăăăă, poftim? În fond, nu te-ai dus să candidezi la Miss Univers; ai ieșit și tu în oraș cu un băiat, atâta tot. Ce-s exigențele astea de Cătălin Botezatu jurizând Next Top Model? Prima condiție ca o întâlnire să merite timpul și coaforul de dinainte e relaxarea. Dacă un bărbat nu te face să te simți relaxată, n-are sens să pierzi vremea. Nimic nu e mai stresant și mai inutil decât o relație în care ești într-o permanentă cursă de îndeplinit pretenții.
Dacă ți-e foame, comandă-ți ceva sățios și mănâncă. Un tip întreg la minte înțelege conceptul de foame. Iar de proști n-ai nevoie.

4. "Să-l lași pe el să vorbească și așteaptă să facă el propuneri"

Nu sugerez că ar trebui să acaparezi întâlnirea cu un speech despre gloss-uri de buze și despre adevăratele cauze ale celulitei, care să-l ucidă de plictiseală. Sugerez ideea de echilibru. Ești și tu un om, nu o mașină de aprobat. Dacă nu ești de acord cu o idee a lui, polemizează. Mulți bărbați iubesc confruntările de idei. Pe când eram copil de 8 ani, aveam un nene în vecini care-mi spunea mereu câte o inepție, pentru că-l distra cu câtă pasiune și coerență îi explicam că n-are dreptate și de ce. Dar nici nu sări calul, să faci pe deșteapta pe un domeniu la care ești praf. Asumă-ți atât propriile păreri, cât și lucrurile pe care nu le știi. Așa sortezi autoritarii găunoși ("Femeia să facă ce zic eu!") cât și miștocarii retardați. ("Ce zici? Nu știi în ce an s-a înființat trupa Haemorrhoidal Blasphemy and The Parasitic Worms? Ăhăhăhăăăă, ce incultă ești!") Reiau: rostul unei întâlniri e să te simți bine. Senzația "Mamă-ce-bou-e-ăsta" e un indiciu destul de clar că pierzi aiurea un timp în care ai putea face ceva util și plăcut.
Idem și cu propunerile. Vino cu idei de activități comune. Dacă îi placi, va fi încântat că-ți dorești să faci lucruri împreună cu el. Un tip care vine mâine cu tine la The Human Body să admirați cadavre trase la țiplă e un tip care nu se dă în lături de la tâmpenii spontane care fac viața frumoasă. Dar nu ai cum să afli asta dacă nu-i propui lucruri.

5. Nu face dragoste din prima seară!

Îmi pare rău, dragă bunică, dar dacă pe mine mă atrage cu adevărat un tip, voi face dragoste din prima seară. Bine, în cazul meu lucrurile sunt mai complicate - încerc să-l tot întâlnesc pe om în contexte neutre, cu multă lume, până mă conving că e un tip ok. Și chiar dacă nu e, n-are sens să cultivi o rămășiță de "cum ar fi fost dacă ar fi fost".

Deci, dacă te atrage un om, nu merită să pierzi multă vreme. Pentru că foarte mulți bărbați sunt în stare să-ți joace veritabile piese de teatru în trei acte, cu două pauze, înainte să te "aibă", iar tu riști să te amorezezi lulea de cineva care, de fapt, nu există. De-abia după ce ajungi în patul lor, își etalează adevărata gentilețe sau adevărata meschinărie. Iar un șoc care vine peste o vagă simpatie este mult mai mic decât unul care vine peste un sentiment bine consolidat și aprofundat.

Pe de altă parte, dacă nu te atrage, repetă după mine: "Dragă Vasile, nu avem chimie. Hai să nu ne pierdem vremea reciproc!" Tu crezi că-i menajezi sentimentele mințindu-l; el se consideră tras pe sfoară și dus cu zăhărelul.