Camaraderia masculină e un lucru binecunoscut, preaslăvit de legende, cântat de trubaduri și pus la loc de cinste în toate romanele, de la cele de capă și spadă până la poveștile contemporane cu seringi. Echivalentul feminin e rar, de cele mai multe ori, atenția autorilor e captată de rivalitatea feminină, de infinita inventivitate a femeilor de a-și face reciproc viața amară.
Spre norocul nostru, genul ăsta de relaționare, specific îndeobște genului cunoscut popular ca "proasta cu spume" începe să se estompeze, pe măsură ce femeile învață că fraternizarea (surornizarea?) înseamnă putere. Și
Camaraderia masculină e un lucru binecunoscut, preaslăvit de legende, cântat de trubaduri și pus la loc de cinste în toate romanele, de la cele de capă și spadă până la poveștile contemporane cu seringi. Echivalentul feminin e rar, de cele mai multe ori, atenția autorilor e captată de rivalitatea feminină, de infinita inventivitate a femeilor de a-și face reciproc viața amară.
Spre norocul nostru, genul ăsta de relaționare, specific îndeobște genului cunoscut popular ca "proasta cu spume" începe să se estompeze, pe măsură ce femeile învață că fraternizarea (surornizarea?) înseamnă putere. Și o poveste adorabilă ne este relatată de The Telegraph - o poveste din Australia, unde femeile știu că bărbații pot rezista oricărei arme, fie ea de foc sau albă, sau chiar nucleară, la o adică, în schimb cedează nervos în fața unui biet și nevinovat tampon.
Națiunea care, acum jumătate de an, își înlătura primul prim-ministru femeie, Julia Gillard, pentru că, în pofida abilității acesteia de a menține economia stabilă pe vreme de criză, n-a reușit să iasă din imaginea de "femeie urâtă" cu care o șicana presa de opoziție - de parcă politicienilor de sex masculin le-ar cere cineva să fie fotomodele Calvin Klein - le-a dat recent o lecție membrilor guvernului, printr-o acțiune de protest exclusiv feminină, de o amploare fără precedent. Dovada că, deși, punctual și pe moment, performanțele lui Gillard nu i-au adus aprecierea cuvenită, femeia le-a dat totuși o lecție de "girl power" reprezentantelor sexului slab.
Una dintre cele mai teribile forme de misoginism împotriva persoanelor aflate în azil în Australia, și reținute în centre speciale, este zgârcenia la tampoane și absorbante. La cerere, acestea primesc numitele absorbante - dar numai unul-două per solicitare. Insuficient, nu-i așa? Chinuitor, meschin, umilitor și... nesănătos, mai presus de toate.
De aici și #StopTheTampons, o campanie de awareness inițiată de un grup feminist numit Destroy the Joint, care a îndemnat australiencele să-l aprovizioneze pe Ministrul Imigrației, Scott Peterson, cu o rezervă generoasă de tampoane, în caz că guvernul duce lipsa numitelor articole de igienă. Fetele au creat și un calendar cu remindere periodice "să asigurăm cursivitatea (ha!) fluxului de tampoane", să înțeleagă și Peterson că lucrurile sunt mai complicate decât par.
În cele din urmă, o purtătoare de cuvânt a lui Peterson a afirmat pentru The Sidney Morning Herald că e un zvon mincinos, iar azilantele pot cere câte tampoane vor. Evident, n-a precizat dacă le și primesc conform cererii. Că așa, voi toți puteți cere un milion de dolari pentru viitoarea leafă. Nimeni nu te poate opri să-ți exprimi dorințele.
Deocamdată, Scott Peterson continuă să primească tampoane prin poștă. Zi de zi. Nu se știe dacă le și trimite mai departe. Important pentru sănătatea lui mintală e că bombardamentul nu include decât produse nefolosite.
Foto: telegraph.co.uk
