Decizia Papei Benedict de a se retrage din funcție ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu eșecul reformării Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, și cu un raport secret elaborat de trei cardinali în urma scandalului supranumit „Vatileaks“, scrie www.adevarul.ro.
„În contextul în care nu a reușit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amară: pleacă el, se schimbă el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual învins de un aparat administrativ prea acaparat de putere și prea autoreferențial pentru
Decizia Papei Benedict de a se retrage din funcție ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu eșecul reformării Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, și cu un raport secret elaborat de trei cardinali în urma scandalului supranumit „Vatileaks“, scrie www.adevarul.ro.
„În contextul în care nu a reușit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amară: pleacă el, se schimbă el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual învins de un aparat administrativ prea acaparat de putere și prea autoreferențial pentru a fi reformat. Papa Benedict a încercat o emancipare a Papalității și a Bisericii Catolice (...); însă a devenit o victimă“, scrie, într-un editorial, Sera Massimo Franco, expertul „Corriere della Sera“ pe problemele Vaticanului.
ÎNVINS DE SISTEM
„Asistăm acum la un simptom extrem, final, irevocabil al crizei unui sistem de conducere și unei forme a papalității. Este vorba de revolta unui Sfânt Părinte față de o derivă a unei Biserici-instituție care în ultimii ani a trecut de la statutul de «maestru al vieții» la cel de «păcătos». O lungă serie de conflicte, manevre, trădări sub cupola Catedralei San Pietro“, subliniază „Corriere della Sera“.
Publicația italiană vorbește și despre un presupus „raport secret“ elaborat de trei cardinali și prezentat în urmă cu câteva zile pe tema scandalului difuzării de informații confidențiale de către fostul majordom papal Paolo Gabriele.
Conform publicației „l Fatto Quotidiano“, evenimentele din ultimul an, inclusiv scandalul scurgerilor de informații, ar fi fost o manevră a Suveranului Pontif pentru limitarea puterii secretarului de Stat Tarcisio Bertone, șeful aparatului politic și diplomatic al Vaticanului.
Potrivit „l Fatto Quotidiano“, Bertone ar fi fost de fapt obiectivul central al scandalului supranumit „Vatileaks“. Într-o ultimă decizie, Papa Benedict numise șase cardinali noneuropeni tocmai pentru a diminua influența lui Bertone, care dorește un viitor papă italian, probabil Angelo Scola, Arhiepiscopul de Milano.
BOLILE PAPEI
Ieri au apărut informații că Papa are instalat un pacemaker, iar de curând a fost supus unei intervenții pentru înlocuirea bateriilor stimulatorului cardiac. Fratele lui Benedict al XVI-lea, Georg Ratzinger, a declarat pentru „Der Spiegel“ că doctorii l-au sfătuit pe Suveranul Pontif să evite călătorii transatlantice, iar acesta se gândea de mai multe luni să se retragă.
La scurt timp după ce a preluat conducerea Bisericii Catolice, Benedict al XVI-lea a suferit un atac cerebral de o intensitate redusă. Se pare însă că acesta nu era primul și că Suveranul Pontif a mai avut astfel de episoade în anii 1990. În plus, el suferă de osteoartrită, care i-a afectat deja genunchii, gleznele și șoldurile și folosește o cârjă pentru a se deplasa.