SF. ILIE - traditii si obiceiuri

Biserica  îl prăznuiește în ziua de 20  iulie pe Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care  i-a mustrat pe   împărații care s-au îndepărtat de credință.Totodată, Sântul Ilie    cel care i-a pedepsit pe proorocii mincinoși,  a fost un mare făcător de minuni în timpul vieții  și după ce s-a urcat la cer într-un car de foc.  Mare prooroc Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide și a închide cerurile"

Istoricul sărbătorii

Dintre proorocii Vechiului Testament, Sfântul  Ilie Tesviteanul este „văzătorul" de Dumnezeu, așa cum  spune Sfânta Scriptură în Cartea a treia și în Cartea a patra a Regilor. Patria Sfântului Ilie a fost țara Galaadului, care se învecina cu cetatea Tezvi, ținut care i-a influențat și numele de Tesviteanul.

O viziune  despre Sfântul Ilie

De la naștere, cu aproape 900 de ani înainte de întruparea lui Hristos, tatăl său, Sovac, un  preot al Legii Vechi, a avut o vedenie: mai mulți bărbați îmbrăcați în haine albe „vorbeau cu pruncul, învelindu-l cu foc și băgându-i foc în gură să mănânce".

Emoționat de vedenia aceasta neobișnuită, preotul Sovac s-a dus la Ierusalim și le-a povestit preoților despre ciudata vedenie; unul dintre preoții care i-a ascultat povestea, un înainte văzător, l-a liniștit:

„Nu te teme, omule, că vedenia pe care ai văzut-o pentru pruncul tău este spre slava lui Dumnezeu , căci acest prunc va fi locaș al luminii darului lui Dumnezeu  și cuvântul lui va fi ca focul de puternic și lucrător. Râvna lui către Dumnezeu va fi fierbinte și el va judeca pe Israel cu sabia și cu focul". Și profeția făcută s-a împlinit: când pruncul a crescut și a ajuns la vârsta desăvârșită, a primit harul prorocirilor, devenind un mare propovăduitor al dreptei credințe.

În acea vreme, în Regatul de Nord al lui Israel domnea  regele Ahab. După căsătoria acestuia cu  prințesa păgână Izabela din Sidon, Ahab a introdus în regat cultul zeului Baal, un fals Dumnezeu și  nu s-a mai închinat la Templul din Ierusalim.

Impresionat de îndepărtarea de la credință a poporului lui Israel, Sfântul Ilie  i-a cerut regelui să renunțe la idolatrie și să nu-i mai prigonească pe creștini. În caz contrar, cu toții, atât Ahab, cât și poporul lui Israel, cel orbit și înșelat de rege, vor fi aspru pedepsiți  de Dumnezeu: "Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel înaintea Căruia slujesc eu; în  acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât numai când voi zice eu! (III Regi 17, 1). După această avertizare, a urmat o mare secetă timp de trei ani și jumătate. În acest interval, pământul n-a rodit, iar foametea s-a răspândit în tot ținutul. Din această cauză sufereau și oamenii,  și animalele.
Efectele secetei

În timpul secetei, Dumnezeu i-a cerut lui Ilie:" Du-te de aici, îndepărtează-te către răsărit și te ascunde la pârâul Cherit, care este în fața Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ți aducă acolo ( III Regi 17, 3-4).

Din două motive l-a îndemnat  Dumnezeu pe prooroc să plece pe malul râului: pe de o parte,  Ilie ar fost cruțat de răzbunarea Izabelei , dar și de foamete și de sete.

După ce a secat râul din care Ilie bea apă, iar corbii nu-i mai aduceau mâncare, Dumnezeu l-a trimis pe Ilie la Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă și săracă, pentru a vedea cât de cumplite sunt efectele secetei, nu numai asupra bogaților, cât și pentru săraci. În casa văduvei, care l-a găzduit, Sfântul Ilie a făcut mai multe minuni: l-a înviat pe fiul acesteia și i-a înmulțit uleiul și pâinea.

Tradiții pentru spor și sănătate

Binecuvântarea roadelor

În multe zone din țară , de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiția recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor". Datina este împlinită de bărbați credincioși, îmbrăcați în haine de sărbătoare. La masa festivă sunt invitați prieteni și rude să deguste mierea și să cinstească un păhărel de țuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor și le apără stupii de hoții pasionați să fure mierea de mană.

Sfântul Ilie este și ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineața praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală și se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege și se sfințește la biserică și busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc , o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate și pentru viața spirituală.

În multe zone din  Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. .  Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunță la tradiție: ele se îmbracă în haine de sărbătoare și merg în câmp să secere câțiva snopi. Apoi, femeile  scutură snopii, adună boabele, le pisează  și fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere.În mediul urban și rural, în ziua praznicului, gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepția merelor văratice. Tradiția spune că, oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul.  În schimb, tot prin tradiție, gospodarii nu trebuie să mănânce în această zi mere  de vară nesfințite, pentru a fi apărați de trăsnete. O altă  datină spune că persoana care nu ține seama de această tradiție, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere.

În unele sate, există și obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiția   transmisă din generație în generație spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfințite  se vor transforma în mere de aur.

Tradiția spune că, până în ziua praznicului, pentru a nu-l supăra pe Prooroc, nu se mănâncă mere, fructele preferate ale Sfântului Ilie. Abia după ce se sfințesc la biserică,  credincioșii împart mere copiilor, prietenilor, rudelor și săracilor. Respectând această tradiție, merele dulci se păstrează mai bine și devin mai gustoase.

Ritual pentru protecția recoltelor

Sfântul Ilie este și ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineața praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală și se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege și se sfințește la biserică și busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc , o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate și pentru viața spiritualăDacă tună și fulgeră în această zi, alunele și fructele din livezi vor avea viermi.

Ritual pentru soartă

În multe zone rurale, în mod discret, în ajunul sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăși albe, ele se scaldă  în roua așternută pe cânepă. Fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb,  fata care visează un lan de cânepă  uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.

Fenomenele meteorologice  și Sfântul Ilie

De obicei, în ziua praznicului nu plouă. Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună și trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că aceasta a trecut de mult.

Tradiția populară spune că, dacă plouă și este furtună  în ziua de Sfântul Ilie, nu trebuie să deschidem ferestrele sau ușile . În acest fel, dacă suntem prudenți, dracii fugăriți de furia Sfântului nu au pe unde să pătrundă într-o locuință care are ușile și ferestrele închise.

Dacă în ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii ploile sunt însoțite  de trăznete și de fulgere, credincioșii surprinși pe drum de vremea rea trebuie să-și facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Tradiția spune că, atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie, cu care să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toți oamenii care-și fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.

În tradiția populară, la data de 20 iulie este celebrat Sant Ilie, o divinitate  Solară și meteorologică, care aduce ploaie, provocă trăznete, tunete și incendii. Ca divinitate populară a Soarelui și a focului, care leagă și dezleagă ploile, ziua zeului solar (Sant-Ilie) era considerată ca fiind mijlocul sezonului pastoral.

Citeste mai mult pe www.click.ro