CULTURE· 3 min citire

SF ILIE, traditii si obiceiuri

Tabu
Scris de Tabu Publicat: 19 iul. 2014, 21:43

În fiecare an, pe data de 20 iulie, se prăznuiește Sfântul Ilie, care este o divinitate populară ce a preluat numele și data celebrării de la Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Iată câteva datini și obiceiuri care se practică în această zi, care în acest an are loc duminica. Se spune că Ilie a săvârșit multe păcate pe pământ, cel mai mare fiind uciderea părinților săi, păcate pe care le-a ispășit. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinților și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc, trasă de cai albi înaripați. Din cer cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul

sf ilie 2

În fiecare an, pe data de 20 iulie, se prăznuiește Sfântul Ilie, care este o divinitate populară ce a preluat numele și data celebrării de la Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Iată câteva datini și obiceiuri care se practică în această zi, care în acest an are loc duminica.

Se spune că Ilie a săvârșit multe păcate pe pământ, cel mai mare fiind uciderea părinților săi, păcate pe care le-a ispășit. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinților și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc, trasă de cai albi înaripați.

Din cer cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi pentru că l-au îndemnat la păcat. Diavolii, înspăimântați se ascund pe pământ prin pomi, pe sub streșini, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale.

De aceea, Sântilie, cum i se mai spune în popor, trăsnește pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. În popor se spune că e mai bine, dacă te prinde ploaia în câmp, să nu te adăpostești ca să nu te trăsnească Sântilie.

Tradiții și obiceiuri. CE NU AI VOIE SĂ FACI

se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie și e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.

  • dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici ușile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.

  • în unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile își pun hainele de sărbătoare și merg să secere câțiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul și îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

  • în alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care mușcă din măr înainte de a fi sfințit va avea parte după moarte numai de mere și, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfințite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.

  • fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă și se tăvălesc goale prin rouă. Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieți tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă.

  • în dimineața acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care se pune la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot acum se culeg și plantele întrebuințate la vrăji și farmece.

  • se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

  • în această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).

  • tot în această zi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare și se împart de pomană.

Mai mult: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/duminica-e-sfantul-ilie-ce-nu-ai-voie-sa-faci-500549.html#ixzz37wQFYNDe

Distribuie articolul

Urmărește știrile Tabu și pe Google News