Intermitent, parțial, pe termen lung, alternant, modificat, oricare ar fi forma ei, avem în gură doar cuvântul post. Iar această practică, considerată încă cu puțin timp în urmă ca un moft rezervat celor iluminați, se bucură astăzi de un serios sprijin științific.
În epoca opulenței alimentare și a junk food-ului, încălcarea regulii cu trei (sau chiar patru) mese pe zi ar putea, potrivit unor specialiști, să contribuie la lupta împotriva obezității, diabetului, sindromului metabolic, ba chiar să întârzie procesul de îmbătrânire. Ar fi suficient să mănânci mai puțin pentru a te simți mai bine.
O nouă dovadă a acestui entuziasm: succesul neașteptat al lui The Japanese Art of Fasting, vândută deja în peste un milion de exemplare în întreaga lume.
Yoshinori Ohsumi este un cercetător japonez, specializat în biologie celulară, care a luat în 2016 premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină. Premiul i-a fost acordat pentru descoperirile sale în domeniul autofagiei (auto = singură; fagein = a mânca), care duc la o mai bună înțelegere a proceselor prin care celulele își reciclează conținutul.
Yoshinori Ohsumi propune o dietă care promite scăderea în greutate și regenerarea celulară.
Principiul pe care se bazează aceasta constă în creșterea perioadei în care nu mâncăm și resimțim senzația de foame. În această perioadă celulele reciclează tot ce este vechi și inutil, reîntinerind corpul.
Cercetările japonezului au stabilit că cei care mănâncă între orele 8.00 – 20.00 sunt mai predispuși la îmbolnăviri decât cei care mănâncă între orele 8.00 – 14.00 și recomandă o pauză cât mai mare (un așa zis „post intermitent”) între ultima masă din zi și prima masă din ziua următoare. Termenul de “post” nu se referă la interdicțiile alimentare de produse animale, ci la perioada orară în care nu se vor consuma alimente.
În această perioadă se declanșează autofagia: în lipsa nutrienților, organismul începe să recicleze celulele vechi și are loc o reîntinerire celulară. Consumând același număr de calorii, cei care fac o pauză alimentară mai lungă slăbesc mai ușor decât cei cu pauze mai scurte.
Yoshinori Ohsumi contrazice astfel teoria conform căreia mâncatul puțin și des duce la încetinirea acumulării de grăsimi și propune fix opusul acesteia: restrângerea intervalului de timp zilnic în care mâncăm la 6-8 ore, cu un mic dejun mai consistent decât prânzul, servit la 30-60 minute după trezire.
Postul intermitent propus în dieta sa are rolul de a accelera scăderea în greutate și de a reduce riscul apariției unor boli ca diabetul sau obezitatea.
Fastingul (postul) intermitent a devenit un tip de dietă din ce în ce mai răspândită în ultimul timp și încă se fac studii privind beneficiile ei asupra sănătății oamenilor. Cercetările au arătat că restricția calorică poate extinde durata de viață și reduce riscul bolilor cronice, cu efecte asupra celulelor tumorale sau ale aparatului cardiovascular.
Atenție însă: restricțiile mai dure și pe perioade lungi de timp pot provoca probleme de sănatate, pot accentua anemia sau scădea densitatea minerală osoasă.
Urmărește știrile Tabu și pe Google News
