Termenul «food noise», preluat din limba engleză și tradus prin «zgomot alimentar», descrie un flux persistent de gânduri despre mâncare, care poate acapara atenția, interfera cu activitățile cotidiene și îngreuna concentrarea asupra altor aspecte ale vieții de zi cu zi.
Fenomenul se manifestă prin preocupări recurente legate de următoarea masă, de alimentele pe care persoana și-ar dori să le consume sau de momentul în care va mânca din nou. Aceste gânduri pot persista chiar și la scurt timp după masă, fără să fie însoțite neapărat de senzația fiziologică de foame, explică Dr. Nicoleta Lupașcu, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice.
«Food noise» poate fi însoțit de manifestări precum pofte intense, în special pentru dulciuri, dificultatea de a controla senzația de foame și nevoia de a mânca din nou la scurt timp după masă, chiar și în absența unei nevoi fiziologice.
Aceste manifestări pot semnala perturbări ale mecanismelor de reglare a apetitului, inclusiv ale modului în care creierul integrează informațiile despre sațietate. La acest proces contribuie hormonii intestinali secretați după masă, care participă la comunicarea dintre sistemul digestiv și creier.
Asemenea dificultăți sunt întâlnite și la persoanele supraponderale sau cu obezitate, mai ales în prezența unor dezechilibre metabolice. Un exemplu este rezistența la insulină, asociată cu un risc crescut de prediabet.
Cum poate fi redus „food noise”
Gestionarea fenomenului food noise presupune și formarea unor obiceiuri alimentare care să susțină funcționarea normală a mecanismelor de reglare a apetitului. În acest sens, includerea proteinelor, fibrelor și grăsimilor sănătoase în mesele principale poate contribui la prelungirea senzației de sațietate.
În anumite situații, pot fi indicate și tratamente medicamentoase, inclusiv terapii injectabile cu agoniști ai receptorului GLP-1. Acestea acționează asupra centrilor cerebrali implicați în reglarea apetitului și încetinesc golirea stomacului, prelungind senzația de sațietate.
