Cercetările arată că oamenii se așteaptă ca alimentele nesănătoase să aibă un gust mai bun decât alternativele mai sănătoase, iar mesajele insistente care ne îndeamnă către opțiuni mai sănătoase se pot întoarce uneori împotriva lor, declanșând o reacție psihologică.
Într-un nou studiu, oamenii de știință au explorat o modalitate de a depăși această problemă, investigând modul în care muzica poate influența subtil alegerile alimentare ale oamenilor, atât într-o cantină reală, cât și în medii simulate de restaurante.
Rezultatele, publicate în npj Science of Food, sugerează că muzica cu un nivel scăzut de excitație poate, de fapt, să-i îndemne pe oameni să facă alegeri alimentare mai sănătoase decât muzica cu un nivel ridicat de excitație.
„Atunci când muzica este percepută ca potrivindu-se cu caracteristicile unei bucătării, indivizii sunt mai predispuși să prefere și, prin urmare, să aleagă acele opțiuni care se simt congruente cu acel cadru”, scriu cercetătorii.
„În concordanță cu această teorie a congruenței, s-a constatat că sunetele «sănătoase», caracterizate printr-o tonalitate mai înaltă, un tempo mai lent, un volum mai mic, un timbru nedistorsionat, articulație legato și armonie consonantă, îndreaptă alegerile către opțiuni mai sănătoase, în comparație cu sunetele «nesănătoase» care prezintă proprietăți acustice opuse.”
O altă modalitate de a spune este că oamenii par să asocieze o alimentație sănătoasă cu muzică cu excitație redusă – sunete relaxante și mai lente – în timp ce muzica mai excitantă, care este mai rapidă și poate mai incitantă, este legată de o alimentație nesănătoasă.
Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au efectuat patru experimente: unul într-o cantină universitară reală din Macao și trei experimente bazate pe scenarii simulate de restaurante.
În experimentul din cantină, care s-a desfășurat pe parcursul a opt zile lucrătoare, în cantină s-au alternat zile în care s-a difuzat muzică cu excitație scăzută sau cu excitație ridicată, nivelurile de excitație ale melodiilor fiind evaluate separat într-un test anterior de către alți participanți.
În total, pe parcursul celor opt zile, au fost vândute 911 produse alimentare, cumpărătorii alegând produse mai sănătoase în zilele în care se asculta muzică cu nivel scăzut de excitație: 18,94% din achizițiile din zilele cu muzică cu nivel scăzut de excitație au fost alimente sănătoase, comparativ cu 13,59% din achizițiile în zilele cu nivel ridicat de excitație.
Într-un experiment separat, participanții au analizat un meniu de prânz sănătos, în timp ce ascultau muzică hip-hop cu sau fără excitație.
Cei expuși la muzică cu excitație redusă au raportat o intenție de consum mai mare decât persoanele care au auzit muzică cu excitație ridicată (scoruri medii evaluate de 6,08 față de 5,56).
Într-un experiment similar care a simulat un restaurant sănătos cu muzică de jazz pe fundal, jazz-ul cu excitație redusă a dus, de asemenea, la o intenție de consum mai mare decât jazz-ul cu excitație ridicată (6,02 vs 4,4).
Într-o simulare finală a unui restaurant, muzica cu excitație redusă și ridicată a fost suprapusă peste zgomotul de fundal. Din nou, muzica cu excitație redusă a fost asociată cu o intenție de consum mai mare decât muzica cu excitație ridicată sau zgomotul de fundal redat izolat (5,91 vs 5,59 vs 5,14).
Cercetătorii sugerează că muzica cu un nivel scăzut de excitație ar putea semnala oamenilor o atmosferă mai calmă și mai relaxantă la mese, în care opțiunile alimentare mai sănătoase sunt mai potrivite.
În toate scenariile din restaurant, participanții expuși la muzică cu excitație redusă au raportat, de asemenea, o înțelegere percepută mai ridicată – o senzație mai puternică că situația în care li s-a prezentat are sens și se potrivește coerent.
